În perioada 2024–2025, o echipă de cercetători a identificat 24 de lupi, dintre care 10 femele și 14 masculi, pe o suprafață de aproximativ 1.400 km² din Carpații Meridionali. Aceste date sunt parte a unui studiu mai amplu realizat de Fundația Conservation Carpathia, care are ca scop monitorizarea populației de lupi din această regiune.
Programul de monitorizare, început în 2017, se desfășoară pe șase fonduri de vânătoare din zone precum Munții Făgăraș, Iezer-Păpușa, Leaota și Parcul Național Piatra Craiului. Cercetările sunt bazate pe metode non-invazive, utilizând ADN extras din probe biologice, precum urină, excremente și fire de păr. Acest proces permite cercetătorilor să estimeze populația, să reconstituie relațiile de rudenie și să analizeze teritoriile ocupate de haite.
În sezonul curent, au fost colectate 259 de probe ADN, atingând un total de 1.100 de probe în ultimii șapte ani, ceea ce reprezintă un efort remarcabil în monitorizarea faunei sălbatice din Europa. Rata de identificare genetică a crescut la 68,7%, având rezultate comparabile cu studii din Europa de Vest și America de Nord. De asemenea, camerele de monitorizare automatizate au ajutat echipele să urmărească mai eficient mișcările lupilor.
În urma ultimei analize genetice, cele șase haite cunoscute au suferit reorganizări, formând acum nouă haite mai mici. Printre acești lupi se numără și indivizi solitari, ceea ce subliniază conectivitatea peisajului Carpaților Meridionali, care permite mișcări ample și schimburi genetice între haite. De asemenea, s-a observat o scădere a cazurilor de hibridizare între lupi și câini, un semn îmbucurător pentru sănătatea genetică a populației.
Monitorizarea lupilor este esențială, având în vedere că această specie a revenit în multe țări europene, inclusiv în România. Înțelegerea dinamicii populației de lupi ajută la stabilirea unor strategii de coexistență cu oamenii, promovând un dialog constructiv între comunități și autorități.
Studiul relevă și o structură socială complexă a haitelor de lupi. În timp ce unele haite își mențin teritoriile, altele se reorganizează frecvent. În prezent, densitatea populației de lupi este estimată la 1,46 lupi pe 100 km², o scădere față de anii anteriori. Această instabilitate poate influența comportamentul lupilor și interacțiunile cu oamenii, crescând riscurile de atacuri asupra animalelor domestice.
Un exemplu notabil este lupul cunoscut sub numele de „Coadă Scurtă”, care a fost observat frecvent datorită cozii sale distincte. Analiza genetică și imaginile surprinse de camerele de monitorizare au permis reconstituirea istoriei sale familiale și a teritoriului pe care îl ocupă, demonstrând importanța monitorizării integrate.
Lupul joacă un rol ecologic crucial, influențând ecosistemele prin controlul populațiilor de erbivore și contribuind la sănătatea biodiversității. De asemenea, prezența lupilor poate afecta comportamentul altor animale, având un impact semnificativ asupra peisajului. În ciuda provocărilor cu care se confruntă, cum ar fi conflictele cu crescătorii de animale, se mențin metode tradiționale de protecție pentru a asigura coexistența.
În concluzie, lupul reprezintă nu doar un simbol al naturii sălbatice, ci și un element esențial în menținerea echilibrului ecologic în Carpații Meridionali, subliniind necesitatea de a-l proteja și a promova coexistența cu comunitățile locale.
