Observată atunci când Universul avea doar 2,6 miliarde de ani, ceea ce reprezintă o cincime din vârsta sa actuală, J0107a este descrisă de principalul autor al studiului, Shuo Huang, ca fiind "o galaxie monstru". Această informație a fost comunicată printr-un comunicat de presă publicat de Observatorul Național de Astronomie (NAO) din Japonia și de Universitatea din Nagoya.
Masa galaxiei J0107a este de 10 ori mai mare decât masa galaxiei noastre, Calea Lactee, care este deja considerată o galaxie "greu" din acest punct de vedere. La fel ca și Calea Lactee, J0107a este o galaxie spirală barată, având forma unui disc cu un centru traversat de o bară de gaz și stele, dotată cu brațe curbate.
O descoperire surprinzătoare
Deanne Fisher, profesoară de astronomie la Universitatea de Tehnologie Swinburne din Australia, a subliniat că barele nu ar fi trebuit să apară în Universul tânăr, deoarece acestea sunt "sisteme foarte evoluate, bine organizate, care necesită timp pentru a se forma".
Un alt aspect remarcabil al galaxiei J0107a este procentul ridicat de gaz conținut în bara sa, care se ridică la 50%, comparativ cu 10% pentru galaxiile barate mai moderne. O parte din acest roi de gaz cosmic se scurge spre centrul galaxiei, unde alimentează o formare de stele la un ritm colosal, de 300% mai mare decât cel din Calea Lactee.
Formarea intensă a stelelor
Numai în bara sa, J0107a a creat echivalentul a 500 de sori pe an. Carburantul gazos responsabil pentru această formare este, conform studiului, și sursa activității intense a miezului său, a cărui luminozitate a fost măsurată și echivalată cu 700 de miliarde de sori.
Activitatea intensă a galaxiei nu este o surpriză, deoarece "majoritatea stelelor s-au format în acea epocă tumultoasă, bogată în gaze", a adăugat Deanne Fisher. Aceasta reamintește că astronomii au dezvoltat o cosmologie în care galaxii inițial "foarte turbulente" se linișteau treptat în decursul miliardelor de ani, adoptând forme organizate, precum Calea Lactee.
Impresii din observații recente
Lansarea telescopului spațial James Webb, operațional din 2022, a revoluționat această viziune. Acesta a detectat un număr mai mare de galaxii decât se prevedea inițial, cu structuri mult mai luminoase, care par a fi apărut mai devreme decât anticipat. În timp ce Hubble distinge forma neregulată a galaxiilor, succesorul său observă obiecte cosmice organizate.
Echipa de astronomi condusă de Shuo Huang a realizat observațiile cu ajutorul radiotelescopului ALMA din deșertul Atacama, Chile. Acest radiotelescop a permis examinarea distribuției și dinamicii gazelor moleculare în acțiune, descoperind un nor gigantic cu un diametru de 120.000 de ani-lumină, mai mare decât cel al Căii Lactee, care înconjoară și alimentează galaxia J0107a.
Astronomii sugerează că acest nor provine dintr-un rezervor mare de gaz care se deplasează spre galaxie din rețeaua cosmică, un sistem de materie ce traversează spațiul intergalactic. Această rețea ar putea distribui gazul astfel încât să producă structuri stelare de 10 până la 100 de ori mai repede decât în galaxiile apropiate și în Calea Lactee.
Aceste descoperiri sugerează că evoluția galaxiilor ar fi putut avea loc mult mai devreme în istoria Universului decât se considera anterior. Totuși, Deanne Fisher avertizează că această cercetare se bazează pe o singură galaxie, ceea ce face imposibilă generalizarea concluziilor. Soluția ar fi mai multe observații pentru a obține o viziune corectă asupra evoluției cosmice.
