În apropierea comunelor Colți și Bozioru, în mijlocul unei păduri de foioase, au fost descoperite trei cruci care au captat atenția localnicilor, legându-se de o poveste dramatică din istoria regiunii, legată de epidemia de ciumă.
Recent, un sătean a reîntâlnit locul unde, în jurul anului 1900, se crede că au trăit în izolare câțiva bolnavi de ciumă. Pe una dintre aceste cruci sunt înscrise 12 nume, inclusiv Constantin, Elena, Radu și Maria, datând din anul 1900. Această cruce, cu două fețe, amintește de cei cinci bolnavi de pe o parte și de șapte pe cealaltă, iar celelalte două cruci sunt din lemn de stejar, având aproximativ doi metri înălțime.
Locuitorul Ciprian Ionuț Chiriac a povestit că a aflat despre aceste cruci în 2001, când a fost informat de bătrânii satului despre „Crucea Ciumaților”. Aceștia le-au relatat cum bolnavii erau exilați și primeau hrană de la rudele lor, lăsată pe drum pentru a evita contactul direct.
Epidemia de ciumă, care a afectat atât Europa Occidentală, cât și cea Orientală, a fost una dintre cele mai temute din perioada medievală. În România, ciuma a fost atestată până în 1830, iar epidemia cunoscută sub numele de Ciuma lui Caragea a avut un impact devastator asupra Țării Românești și Moldovei între 1813 și 1814.
În acea vreme, Buzăul a fost unul dintre orașele cele mai grav afectate, cu un raport detaliat al medicului șef Marcille din 1829 arătând numărul morților și bolnavilor din oraș. Această epidemie a avut un impact semnificativ asupra comunității, iar crucile din Colți stau mărturie pentru suferința celor care au fost afectați.
Primăria comunei Colți intenționează să pună în valoare aceste cruci prin amenajarea unui loc de informare turistică, având în vedere importanța lor istorică. Colți este deja cunoscut pentru atracțiile sale turistice, iar aceste cruci ar putea deveni o destinație importantă pentru vizitatori.
