Pe 8 noiembrie, se celebrează nu doar Arhanghelii Mihail și Gavriil, ci și toate cetele îngerești care au rămas loiale lui Dumnezeu.
Originea îngerilor
Îngerii sunt considerați ființe spirituale, create de Dumnezeu din nimic, fără formă materială. Deși Biblia nu menționează clar momentul nașterii lor, teologii sugerează că tăcerea Scripturii a fost o măsură de precauție pentru a preveni idolatria în rândul poporului evreu.
Potrivit lui Dionisie Areopagitul, îngerii sunt organizați în nouă cete: Serafimi, Heruvimi, Scaune, Domnii, Puteri, Stăpânii, Începători, Arhangheli și Îngeri, fiecare cu roluri distincte, reflectate și în arta religioasă.
Rolul Arhanghelilor
Tradiția Bisericii recunoaște șapte Arhangheli, printre care se numără Mihail, protectorul credinței, și Gavriil, vestitorul bucuriei. Numele Mihail înseamnă „Cine este ca Dumnezeu?”, simbolizând umilința și puterea divină, în timp ce Gavriil, tradus prin „bărbat-Dumnezeu”, aduce cele mai importante vești divine.
Mihail este cunoscut pentru bătăliile sale împotriva răului, având un rol esențial în diversele intervenții divine din istoria biblică, iar Gavriil este cel care a anunțat nașterea Maicii Domnului și alte evenimente cruciale din tradiția creștină.
Obiceiuri și tradiții
În această zi, credincioșii aprind lumânări pentru cei decedați, o practică simbolică de luminare a drumului sufletelor spre Rai. Se spune că Arhanghelul Mihail protejează bolnavii și îi ajută pe cei aflați în ultimele clipe de viață. În mediul rural, se prepară „turta areților”, o pâine rotundă aruncată între animale, iar modul în care aceasta cade este interpretat ca un semn al belșugului viitor.
Este o zi în care munca este evitată, pentru a preveni nefericirile, iar pomenirea celor adormiți se face cu o zi înainte.
Onomastica de Sfinții Mihail și Gavriil
Peste 1,5 milioane de români își serbează onomastica pe 8 noiembrie, având nume precum Mihai, Mihaela, Gabriel sau Gabriela, reflectând astfel bogăția tradiției culturale românești.
