Sfântul Ciprian a trăit în perioada 284-305, pe vremea împăratului Dioclețian. Conform tradițiilor, înainte de a se converti la creștinism, acesta era un filosof cunoscut, practicant al magiei și adorator al zeului păgân Apollo, în Antiohia Siriei.
Transformarea sa spirituală a avut loc după ce a întâlnit o tânără creștină, Iustina. Un tânăr păgân, Aglaid, s-a îndrăgostit de Iustina, iar după ce aceasta a refuzat cererea lui în căsătorie, el s-a îndreptat către Ciprian pentru ajutor. Ciprian a încercat să o convingă pe Iustina să accepte iubirea lui Aglaid prin diverse practici magice, însă toate s-au dovedit a fi fără succes. Iustina s-a apărat prin rugăciune și post, ceea ce l-a determinat pe Ciprian să își reevalueze credințele și să renunțe la magia sa.
După această experiență, Ciprian s-a convertit la creștinism, a fost botezat și a ajuns preot, iar mai târziu episcop. Este considerat un simbol al convertirii, fiind martirizat pe 2 octombrie 304, alături de Iustina, zi în care sunt prăznuiți în calendarul ortodox.
Moaștele Sfântului Ciprian sunt păstrate în Biserica Sfântul Ciprian – Zlătari din București, situată pe Calea Victoriei, între străzile Stavropoleos și Lipscani. Aceasta adăpostește o parte din moaștele sale, inclusiv mâna dreaptă a sfântului. Credincioșii vin aici pentru a se ruga și a se închina, având o mare evlavie față de Ciprian.
Rugăciunea către Sfântul Ciprian este o practică importantă pentru cei care caută protecție împotriva răului și a vrăjilor. Aceasta cuprinde cereri de îndepărtare a demonilor și a legăturilor diavolești, invocând puterea divină pentru a oferi liniște sufletească și protecție.
