Regele Harald V al Norvegiei, care a decedat la vârsta de 89 de ani, era verișor de gradul al treilea cu Regele Mihai I al României. Această relație de rudenie provine din rețeaua extinsă de legături familiale dintre marile case regale europene, avându-l în centru pe Regina Victoria al Marii Britanii.
Regele Mihai I era stră-strănepot al Reginei Victoria din partea ambilor părinți. Această conexiune îl lega nu doar pe Mihai de Harald, ci și de alte figuri regale, cum ar fi Regina Margareta a II-a a Danemarcei și Regele Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei.
Regina Victoria, cu cei nouă copii ai săi, a contribuit semnificativ la formarea arborelui genealogic al monarhiilor europene. Descendenții ei au ajuns pe tronuri variate, inclusiv cele ale României și Norvegiei.
Legătura dintre cei doi regii a fost influențată de evenimentele istorice din secolul XX. Harald s-a născut în 1937 și a trăit exilul în timpul ocupației naziste, în timp ce Mihai I a devenit rege la doar 18 ani, în 1940, și a fost obligat să abdice în 1947 după instaurarea comunismului în România.
Regele Harald a fost un monarh longeviv, având o domnie încheiată recent. A fost primul prinț norvegian născut în țară după o lungă perioadă de timp, și a fost un simbol al rezistenței în timpul războiului. După ce a devenit rege în 1991, a modernizat imaginea monarhiei norvegiene, păstrând în același timp tradițiile.
În contrast cu alți monarhi care au ales să abdice, Harald V a decis să rămână pe tron până la sfârșitul vieții, lăsând în urma sa un model de conducere adaptat vremurilor moderne.
