Rezistența la antibiotice reprezintă o amenințare majoră pentru sănătatea globală, având un impact semnificativ asupra bacteriilor din organism. Potrivit expertului în biologie, prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, România se află în fruntea Europei în ceea ce privește consumul de antibiotice, atât în domeniul uman, cât și în agricultură.
Deși doar 30% din antibioticele produse sunt utilizate în tratamentele pentru infecții umane, restul sunt folosite în agricultură, ceea ce contribuie la poluarea mediului. Antibioticele ajung în natură, iar bacteriile din mediu dezvoltă mecanisme de apărare, devenind astfel rezistente. Aceste bacterii rezistente pot ajunge în intestinul uman, afectând microbiomul și putând reduce eficiența tratamentelor.
În acest context, este important de menționat conceptul de rezistom, care se referă la genele rezistente la antibiotice și modul în care acestea pot afecta bacteriile benefice din organism. Această comunicare chimică între bacterii poate conduce la apariția unor specii rezistente, ceea ce subminează imunitatea organismului în fața infecțiilor.
Medicii au observat, de asemenea, că utilizarea necorespunzătoare a antibioticelor în cazul virozelor poate agrava simptomele și poate favoriza dezvoltarea rezistenței. De aceea, este esențial ca pacienții să fie conștienți de riscurile asociate cu administrarea nejustificată a acestor medicamente.
Dr. Angela Crăciunescu, medic primar ORL, subliniază faptul că antibioticele pot diminua imunitatea locală, lăsând astfel loc altor infecții. Este recomandat ca, pe durata unei cure de antibiotice, să se consume suplimente cu probiotice pentru a sprijini repopularea intestinului cu bacterii benefice.
