Un tribunal electoral special a decis, invocând frauda electorală, să retragă statutul a trei deputați ai formațiunii de extremă dreapta, inclusiv al liderului acesteia. Această măsură, fără precedent în istoria recentă a Greciei, lasă parlamentul de 300 de locuri din Atena cu doar 297 de deputați, pentru prima dată de la prăbușirea regimului militar.
Judecătorii au concluzionat că alegătorii au fost „înșelați” în timpul alegerilor generale de acum doi ani. Deși Vasilis Stigkas a fost prezentat ca liderul partidului, în spatele cortinei se afla Ilias Kasidiaris, un neonazist declarat și fost lider al partidului Zorii Aurii, acum desființat.
Conform legislației grecești, partidele nu pot participa legal la alegeri dacă „liderii lor reali” au fost condamnați pentru infracțiuni precum participarea la o organizație criminală.
„Mesajul pentru extrema dreaptă este că trebuie să respecte normele democrației și ale competiției electorale democratice”, a declarat Lamprini Rori, profesor asistent de analiză politică la Universitatea din Atena.
De asemenea, profesorul a subliniat că mulți susținători continuă să-l considere pe Kasidiaris drept liderul lor firesc și îi urmează ideologia de extremă dreaptă.
Partidul „Spartan” a reușit să obțină 12 deputați în iunie 2023, având sprijinul deschis al lui Kasidiaris din închisoare, după ce partidul său anterior, „Elenii”, a fost interzis de a participa la scrutin.
Kasidiaris, un negaționist al Holocaustului, a fost responsabil pentru activități violente împotriva imigranților și a altor inamici percepuți, fiind condamnat la 13 ani și jumătate de închisoare pentru conducerea unei organizații criminale mascată drept partid politic. Deși a făcut apel, el continuă să aibă o bază de susținere activă.
„Deși decizia instanței a afectat semnificativ un partid deja slăbit de lupte interne, popularitatea extremei drepte în general rămâne în creștere”, a afirmat Dimitris Psarras, un autor proeminent care a studiat fenomenul. „Este îngrijorător că toate ramurile extremei drepte sunt acum reprezentate simultan în parlament.”
În concluzie, în ciuda desființării Zorilor Aurii, alegătorii au readus în parlament trei partide de extremă dreapta, o situație descrisă de Rori ca fiind „cea mai semnificativă prezență” a acestora în țară de la începutul crizei datoriilor.
