Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se pregăteşte să emită o hotărâre finală în cazul unui litigiu cu Guvernul și Ministerul Finanțelor, referitor la plata unor drepturi salariale restante pentru magistrați, stabilite prin decizii judecătorești retroactive.
Magistrații solicită ca sumele să fie plătite integral, în timp ce Guvernul preferă o distribuire eșalonată a acestora. Procesul se află în recurs, după ce Curtea de Apel Bucureşti a decis pe 5 mai ca Executivul să își îndeplinească obligațiile financiare, inclusiv prin rectificări bugetare, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.
Miza acestui proces se ridică la aproximativ 5 miliarde de lei. Înalta Curte a invocat că neplata acestor sume afectează dreptul de proprietate al judecătorilor, având în vedere că unele creanțe sunt executorii și neexecutate de mai bine de un deceniu.
Guvernul a formulat o excepție de neconstituționalitate și a solicitat sprijinul Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru a clarifica dacă instanțele pot impune alocări bugetare suplimentare. Premierul interimar, Ilie Bolojan, a subliniat că instanța depășește competențele constituționale prin impunerea unor obligații bugetare.
În luna martie, Ministerul Finanțelor a propus un buget de aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, destinat acoperirii restanțelor salariale rezultate dintr-o majorare de 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, retroactive din 2018.
Cu toate acestea, Guvernul a ales să amâne o parte din aceste plăți, redirecționând fondurile către inițiative sociale.
