Călin Georgescu va continua să fie reținut în arest preventiv pentru o perioadă suplimentară de 30 de zile, până la 27 noiembrie 2026, conform unei decizii recente a Curții de Apel București, care a acceptat contestația DIICOT.
Judecătorii au argumentat această măsură prin existența unor dovezi care sugerează intenții de plecare din țară și discuții legate de obținerea azilului politic în Italia. În urma perchezițiilor, au fost descoperite documente ce ar putea indica planuri de evadare.
Instanța a stabilit că măsurile alternative, precum controlul judiciar sau arestul la domiciliu, nu sunt suficiente, menționând că acuzațiile recente legate de activități ilegale cu dispozitive informatice necesită o investigare mai amănunțită.
Un element semnificativ în motivarea deciziei a fost reprezentat de conversațiile interceptate dintre Georgescu și un asociat, Ionel Rusen, în care se discutau planuri de relocare în Italia, inclusiv solicitarea unei locuințe securizate.
În plus, instanța a analizat documentele găsite în cadrul perchezițiilor din 21 septembrie 2026, printre care s-au aflat un pașaport diplomatic și documente de identitate diplomatică, despre care Ambasada Ordinului Suveran Militar de Malta a declarat că nu au fost emise de ei. Aceste descoperiri au fost interpretate ca indicii ale unor intenții de sustragere de la justiție.
Georgescu a declarat că este nevinovat și a subliniat că dorește să își dovedească nevinovăția în fața instanței. Apărarea sa a contestat interpretarea acuzațiilor, argumentând că probele nu demonstrează intenția de a evada din țară.
În concluzie, judecătorii au considerat că riscurile asociate cu posibila sustragere de la urmărirea penală, împreună cu gravitatea acuzațiilor, justifică menținerea arestului preventiv.
