Un proces important se află în curs de desfășurare, având ca obiect drepturile salariale restante ale magistraților. Curtea de Apel București a decis, pe 5 mai, că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să plătească aceste sume, inclusiv prin rectificări bugetare. Valoarea totală a restanțelor salariale se ridică la aproximativ 5 miliarde de lei.
Majorările salariale vor fi aplicate retroactiv. CAB a stabilit că autoritățile au un termen de 10 zile pentru a pune în aplicare decizia instanței, altfel vor suporta penalități de 1% pe zi pentru întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie.
Înalta Curte, prin acțiunea sa, subliniază că neplata acestor sume afectează dreptul de proprietate al judecătorilor, care au titluri executorii restante de mai bine de zece ani. De asemenea, instanța acuză Guvernul de încălcarea principiului separării puterilor în stat.
Reprezentanții Guvernului au solicitat să fie sesizată Curtea Constituțională pentru a clarifica dacă instanțele pot impune alocări bugetare suplimentare. În plus, Guvernul a cerut suspendarea procesului până la o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Pe 2 iulie, premierul interimar, Ilie Bolojan, a anunțat că a decis să sesizeze Curtea Constituțională pentru a soluționa un conflict juridic cu Înalta Curte. Acesta a explicat că instanța își depășește competențele prin impunerea unor obligații bugetare.
În ceea ce privește restanțele salariale, Ministerul Finanțelor a inclus în proiectul de buget pentru 2026 aproape 5 miliarde de lei destinați Înaltei Curți, o majorare semnificativă față de anul anterior, menită să acopere drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești retroactive.
Aceste restanțe au apărut ca urmare a unei decizii din 2023, prin care salariile judecătorilor și procurorilor au fost majorate cu 25%, pentru a se conforma unor hotărâri anterioare. Totuși, Guvernul a amânat o parte din aceste plăți, redirecționând fonduri către ajutoare sociale.
