În contextul recentelor decizii ale Curții Constituționale a României, trei judecători au exprimat o opinie distinctă privind legalitatea "amendamentului Fritz". Aceștia sunt Elena-Simina Tănăsescu, Laura-Iuliana Scântei și Dacian-Cosmin Dragoș, care au argumentat că acest amendament ar putea avea efecte retroactive, încălcând astfel principiul neretroactivității legii.
Conform opiniei lor, aplicarea noii reglementări ar afecta fapte și relații juridice deja încheiate sub incidența unei legi anterioare. Judecătorii susțin că, în acest caz, nu este vorba doar despre momentul încetării unui mandat, ci despre faptul că situațiile juridice relevante erau deja stabilite înainte ca noua lege să intre în vigoare.
Un alt aspect esențial menționat de judecători este principiul "tempus regit actum", care stipulează că efectele juridice trebuie să fie reglementate de legea aflată în vigoare la momentul în care situația a fost creată. Acest principiu, considerat o garanție a securității juridice, protejează cetățenii de eventuale aplicări arbitrare ale legii.
Judecătorii au subliniat, de asemenea, că o intervenție legislativă nu poate modifica situații juridice preexistente, făcând referire la jurisprudența anterioară a CCR, care a stabilit că astfel de modificări ar contraveni principiului constituțional al neretroactivității.
În contrast, majoritatea judecătorilor CCR a considerat că amendamentul este constituțional, argumentând că acesta se aplică în contextul unui mandat afectat de integritatea juridică. Aceștia au explicat că amendamentul nu introduce o nouă sancțiune pentru fapte din trecut, ci finalizează o situație de conflict de interese care afectează integritatea funcției publice.
Curtea a afirmat că, deși neretroactivitatea este un principiu fundamental, noua lege este destinată să protejeze integritatea funcțiilor publice prin reglementarea corectă a situațiilor în curs, asigurând astfel coeziunea acțiunii statului în acest domeniu.
