În urma unor întârzieri repetate, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) urmează să pronunțe o decizie referitoare la restanțele salariale ale magistraților, care se ridică la aproximativ 4,8 miliarde lei. Hotărârea instanței vine după ce Curtea Constituțională a României a respins cererea premierului interimar Ilie Bolojan, care solicita soluționarea unui conflict juridic între Guvern și ÎCCJ.
Pe data de 5 mai, în ziua în care Guvernul lui Bolojan a fost demis, Curtea de Apel București a aprobat cererea ÎCCJ, determinând Executivul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare pentru plata restanțelor salariale, scadente în 2026. Instanța a obligat cele două instituții să aloce integral sumele solicitate, inclusiv prin rectificare bugetară, sub sancțiunea unei penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere.
De asemenea, Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost amendate cu 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, până la respectarea obligațiilor stabilite de instanță. Cererea de recurs împotriva acestei decizii a fost depusă la ÎCCJ.
Dosarul în care ÎCCJ a solicitat asigurarea fondurilor pentru plata drepturilor salariale restante a fost înregistrat pe 30 martie 2026. Instanța a stabilit un termen de executare de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.
Curtea de Apel a respins excepțiile invocate de pârâți și a admis acțiunea formulată de Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial. Totodată, a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale și cererea de recuzare a judecătoarei Bușu Ramona, formulată de Ministerul Finanțelor.
Ilie Bolojan a anunțat, pe 19 martie, că s-a găsit o soluție pentru susținerea pachetului social propus de PSD, menționând că s-au redus cheltuielile legate de plata drepturilor magistraților câștigate în instanță. La începutul lunii iulie, Bolojan a sesizat Curtea Constituțională, argumentând că instanța a depășit competențele în gestionarea finanțelor publice.
Pe 7 octombrie, Curtea Constituțională a respins solicitarea lui Bolojan, stabilind că atribuția sa nu poate fi folosită ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești, subliniind că instanțele judecătorești trebuie respectate.
