Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a publicat motivarea deciziei din 18 iunie, prin care Dominic Fritz a fost declarat definitiv în conflict de interese de către Agenția Națională de Integritate (ANI). Aceasta a dus la interdicția de a ocupa funcții publice timp de trei ani.
ANI a susținut că Fritz a aprobat, în noiembrie 2020, un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) care beneficia unui consilier local USR, de la care împrumutase 25.000 de lei în timpul campaniei electorale din acel an.
Fritz a argumentat că sancțiunea este extrem de severă și îi afectează cariera politică, menționând că interdicția l-ar împiedica să participe la alegerile locale și parlamentare din 2028, la cele europarlamentare din 2029 și la cele prezidențiale din 2030.
Judecătorii au recunoscut că impactul asupra carierei lui Fritz este real și semnificativ, cu consecințe asupra funcției de lider al unui partid parlamentar și asupra reputației sale publice. Totuși, au subliniat că interdicția este limitată în timp și că Fritz poate continua să lucreze în sectorul privat.
În motivarea lor, judecătorii au explicat că interdicția este o consecință previzibilă pentru cei care se află în conflict de interese. De asemenea, au subliniat că acțiunile lui Fritz au creat o aparență de părtinire, ceea ce contravine normelor de integritate publică.
Un primar este obligat să manifeste o conduită superioară, iar semnarea actelor în astfel de circumstanțe trebuie să fie realizată cu o vigilență sporită. Judecătorii au concluzionat că faptele lui Fritz nu sunt lipsite de gravitate, având în vedere impactul asupra încrederii publicului.
La sfârșitul lunii septembrie, Fritz și-a încheiat mandatul de primar al municipiului Timișoara, după ce a intrat în vigoare o modificare legislativă ce stipulează pierderea retroactivă a mandatelor pentru persoanele declarate în conflict de interese.
