Vitamina D este un nutrient cu un impact semnificativ asupra sănătății, însă cercetările recente arată că aproape jumătate din populația globală suferă de deficit de vitamina D. Aceasta joacă un rol crucial în menținerea sănătății oaselor, a sistemului imunitar și a multor procese biologice.
Corpul uman produce vitamina D prin expunerea la soare, transformând 7-dehidrocolesterolul din piele în vitamina D3. Aceasta este apoi activată de ficat și rinichi. Există două forme principale de vitamina D: D2 (ergocalciferol), provenită din surse vegetale, și D3 (colecalciferol), care provine din surse animale sau este sintetizată de organism.
Vitamina D este esențială pentru absorbția calciului și fosforului, contribuind la întărirea oaselor. De asemenea, cercetările sugerează că aceasta poate reduce riscurile asociate cu boli cronice, inclusiv cele autoimune și cardiovasculare.
Expunerea la soare este cea mai eficientă metodă de a obține vitamina D, recomandându-se 10-30 de minute de expunere la soare, de câteva ori pe săptămână. Totuși, în timpul iernii, soarele poate să nu ofere suficiente raze UVB, iar sursele alimentare devin esențiale. Alimentele bogate în vitamina D includ peștii grași, ficatul de vită, gălbenușurile de ou și ciupercile expuse la UV.
Simptomele deficitului de vitamina D pot fi subtile, dar pot include oboseală, dureri musculare, slăbiciune și stări depresive. Pe termen lung, deficiența severă poate duce la osteoporoză și alte complicații grave. Persoanele cu pielea închisă, vârstnicii și cei care petrec mult timp în interior sunt mai predispuși la deficit.
Recomandările de aport zilnic variază în funcție de vârstă și condiții speciale. De exemplu, adulții tineri au nevoie de 600 UI (15 µg) pe zi, iar persoanele peste 70 de ani ar trebui să consume 800 UI (20 µg) zilnic. Testarea nivelului de vitamina D este singura metodă sigură de a determina dacă ai un aport adecvat.
