În România, interacțiunea dintre oameni și urși devine tot mai frecventă, în special în regiunile montane. Această apropiere se datorează, în parte, faptului că puii de urs cresc în apropierea așezărilor umane, ceea ce face ca aceste animale să se obișnuiască cu prezența oamenilor.
O campanie recentă a vizat gestionarea populației de urși, evidențiind lipsa de intervenție din partea autorităților. În multe zone, urșii sunt văzuți la marginea drumurilor, căutând hrană, în timp ce localnicii își închid casele pentru noapte.
În fiecare seară, urșii ies din pădure, căutând hrană și apă. Aceștia își urmează rutele cunoscute, iar ursoaicele își însoțesc puii în căutările lor de supraviețuire. Unele dintre aceste animale au început să își facă adăpost chiar lângă locuințele oamenilor, profitând de lipsa de reacție a câinilor din gospodării.
În comunități precum Chiojdu, județul Buzău, locuitorii se adună seara pentru a observa urșii. Autoritățile locale au încercat să captureze aceste animale pentru a le reloca, însă eforturile s-au dovedit adesea fără succes. De exemplu, o capcană a fost instalată în curtea unei vile nefinalizate, dar ursoaica și puiul său nu au fost atrași de momeala oferită.
Localnicii și specialiștii în biodiversitate subliniază riscurile asociate cu prezența urșilor în apropierea locuințelor. Acest fenomen a devenit o preocupare constantă, având un impact asupra vieții de zi cu zi a comunităților.
