În ultimele sezoane, urșii care de obicei populează zonele montane au început să coboare spre terenurile de câmpie, comportament observat mai ales în județele Mureș, Harghita, Brașov, Prahova și Buzău. Această migrație a dus la o creștere a interacțiunilor dintre urși și oameni, iar cercetătorii subliniază că atât urșii sălbăticiți, cât și cei care s-au obișnuit cu mediul urban, contribuie la acest fenomen.
Csaba Domokos, cercetător la Asociația Milvus, explică că unii urși rămân în apropierea așezărilor pe parcursul întregului an, în timp ce alții coboară în fiecare vară din munți. Acest comportament le permite să se adapteze mai ușor la resursele de hrană disponibile în zonele populate.
Comportamentul acestor urși devine din ce în ce mai familiar, unii fiind atât de confortabili încât își găsesc adăpost în apropierea drumurilor sau al coșurilor de gunoi, unde își pot procura hrana cu ușurință.
Vara, urșii au acces la fructe și culturi agricole, dar cu venirea toamnei, aceștia caută alte surse de hrană. Se observă, de asemenea, o adaptare rapidă la mediul urban, unde tomberoanele devin o sursă abundantă de hrană.
Specialiștii în carnivore mari subliniază că mitul conform căruia urșii nu pot supraviețui decât în pădure este demontat de dovezile observate. De exemplu, Mihai Pop, cercetător, menționează că urșii pot trăi și în condiții neobișnuite, precum în deșerturi, având o flexibilitate ecologică remarcabilă.
În contextul creșterii numărului de interacțiuni om-urs, vicepremierul Tanczos Barna a solicitat Comisiei Europene să reexamineze statutul de protecție al ursului brun. Aceasta ar putea implica o revizuire a legislației pentru a permite o gestionare mai eficientă a speciei, în special în zonele afectate de conflicte cu fermierii.
De asemenea, experții sugerează că, pentru a coexista pacific cu urșii, este esențial să promovăm toleranța și să găsim soluții viabile care să permită o gestionare sustenabilă a populației de urși.
