Conform statisticilor Eurostat, doar 2% dintre tinerii din România aleg să combine studiile cu un loc de muncă, în contrast puternic cu media de 25% din Uniunea Europeană. Această tendință este atribuită, în parte, legăturii strânse pe care tinerii o au cu familia și beneficiile oferite de părinți.
Un exemplu este Andreea Pătrașc, o tânără de 22 de ani care, după ce a împlinit 18 ani, a început să lucreze pentru a se susține financiar în timp ce studiază. Ea subliniază dificultatea de a jongla între muncă și studii, dar consideră esențial să fie independentă.
În 2024, datele arată că un număr redus de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani din România sunt angajați în timpul studiilor. Corespondentul unei publicații locale a menționat că România se află pe ultimul loc în ceea ce privește integrarea tinerilor în câmpul muncii, cu doar 2% dintre aceștia având un loc de muncă. În contrast, în țări precum Danemarca, această proporție depășește 50%.
În ciuda performanțelor slabe, alte state europene, cum ar fi Croația și Grecia, au o rată de angajare de aproximativ 6%. În Țările de Jos, aproape 75% dintre studenți erau angajați în același timp.
Experții în resurse umane subliniază că în România există un decalaj în maturizarea tinerilor comparativ cu colegii lor europeni. Aceștia părăsesc adesea casa părinților mai târziu, ceea ce afectează capacitatea lor de a se angaja.
Ana Călugăru, reprezentant al unei platforme de recrutare, afirmă că tinerii români, lipsiți de experiență, se îndreaptă către poziții de intrare, care sunt din ce în ce mai des înlocuite de tehnologia de inteligență artificială.
În plus, statisticile europene indică faptul că 71,4% dintre tinerii din Uniunea Europeană nu sunt activi pe piața muncii din diverse motive, în timp ce în România, 97% dintre tineri nu sunt angajați, iar restul sunt în căutarea unui loc de muncă.
De asemenea, colaborarea între universități și companii este insuficient dezvoltată în România, ceea ce limitează oportunitățile de muncă pentru studenți.
