România se confruntă cu o criză energetică semnificativă, având o capacitate instalată de peste 19.000 MW, dar producția efectivă a scăzut la sub o treime din această valoare. Astfel, autoritățile au fost nevoite să solicite populației să reducă consumul și să crească importurile pentru a acoperi deficitul.
Pe 6 august, la ora 08:45, Sistemul Energetic Național producea doar 5.638 MW, ceea ce reprezenta 29% din capacitatea totală instalată, iar consumul depășea producția cu 685 MW. Această diferență a fost acoperită prin importuri. Situația s-a îmbunătățit pe parcursul zilei, datorită creșterii producției din surse fotovoltaice, care a ajuns la 2.589 MW.
Discrepanța dintre capacitatea instalată și producția efectivă este determinată de mai mulți factori, inclusiv de condițiile meteorologice și de tehnologiile utilizate. De exemplu, hidrocentralele, care au cea mai mare capacitate instalată de 6.687 MW, au generat doar 1.236 MW dimineața (18,5% din capacitate) și 471 MW la prânz (7%). Aceasta se datorează secetei care a afectat debitele râurilor și nivelurile lacurilor de acumulare.
Parcurile eoliene au avut o performanță și mai slabă, cu o producție de doar 230 MW dimineața (7,3% din capacitate), din cauza vântului slab. În contrast, energia solară a demonstrat o evoluție remarcabilă, crescând de la 1.251 MW dimineața (37,5%) la 2.589 MW la prânz (77,5%).
Centralele pe gaze au generat 1.252 MW dimineața (44,6%) și 1.163 MW la prânz (41,4%), iar centralele pe cărbune au produs 923 MW dimineața (48,5%). Pe de altă parte, energia nucleară a furnizat 683 MW pe parcursul zilei.
Conform prognozelor ANRE, România va rămâne importator net de energie în 2026, cu un deficit anual estimat de 3.600 GWh. Deși se preconizează că țara va acoperi 93,3% din consumul intern cu producția internă, soldul import-export va fi negativ, iar consumul maxim este estimat la 8.570 MW.
Otilia Nuțu, expert în energie, subliniază că problemele actuale sunt rezultatul lipsei de investiții în infrastructura energetică. În prezent, România dispune de aproximativ 600 MW capacitate de stocare, insuficientă pentru a face față cererii nocturne, care poate ajunge la 2.000 MW.
De asemenea, reglementările statului au încetinit dezvoltarea capacităților, iar expertul susține că revenirea la cărbune nu este o soluție viabilă, având în vedere competitivitatea energiei regenerabile.
