România se confruntă cu un paradox economic, reușind să adune venituri fiscale considerabile, dar rămânând în urma altor țări europene. Conform datelor Consiliului Fiscal, veniturile fiscale în România au atins 29,2% din PIB în 2025, comparativ cu o medie de peste 40% în Uniunea Europeană. În ciuda procentului relativ mare față de media globală de 17,5%, diferența față de țările europene este semnificativă.
Datele sunt extrase din World Revenue Longitudinal Database (WoRLD), care oferă o imagine de ansamblu asupra veniturilor guvernamentale din 195 de țări. De exemplu, Danemarca colectează venituri echivalente cu 45,3% din PIB, în timp ce în Statele Unite procentul este de doar 19,5%.
Structura veniturilor fiscale din România este, de asemenea, diferită. În 2025, 21,6% din veniturile fiscale au provenit din impozite directe, 38,4% din impozite indirecte și 40,1% din contribuții sociale. În Uniunea Europeană, aceste procente sunt distribuite diferit, ceea ce sugerează o dependență mai mare a României de impozitele indirecte.
Un aspect îngrijorător este colectarea TVA-ului, România având un deficit de colectare de 30% în 2023, ceea ce înseamnă aproximativ 9,2 miliarde de euro care nu au ajuns la buget. Comparativ, media europeană este de 9,5%, indicând o capacitate de colectare slabă. De asemenea, în ceea ce privește contribuțiile sociale, România a colectat 11,7% din PIB, fiind depășită de țări cu cote legale similare.
Astfel, România se află într-o situație complexă, unde, deși veniturile fiscale sunt relativ mari, eficiența colectării acestora este o problemă majoră. Acest decalaj față de media Uniunii Europene subliniază necesitatea unor reforme în sistemul fiscal pentru a îmbunătăți situația financiară a statului.
