În ciuda escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, prețul aurului nu a înregistrat creșteri semnificative, contrar așteptărilor. După atacurile din 28 februarie 2023, aurul a avut o ușoară ascensiune, ajungând la 5.423 de dolari pe uncie, însă ulterior a suferit o scădere drastică de peste 6%, atingând 5.085 de dolari pe uncie pe 3 martie.
În săptămânile următoare, fluctuațiile prețului au variat între 5.050 și 5.200 de dolari pe uncie. Ross Norman, directorul general al platformei Metals Daily, explică faptul că mai mulți factori, precum întărirea dolarului american și creșterea randamentelor obligațiunilor de stat, au contribuit la stagnarea prețului aurului.
De asemenea, creșterea prețului petrolului ar putea genera inflație pe termen lung, ceea ce ar putea determina băncile centrale să mențină sau chiar să crească ratele dobânzilor. Aceste rate mai mari fac activele cu randament, cum ar fi obligațiunile guvernamentale, mai atractive în comparație cu aurul, care nu generează venituri.
Într-un climat de volatilitate crescută, mulți investitori au devenit reticenți să dețină aur fizic. Amer Halawi, șeful departamentului de cercetare al Al Ramz, subliniază că, în perioade de stres financiar, investitorii tind să vândă activele pentru a obține lichidități. Așadar, chiar și aurul poate înregistra scăderi inițiale în urma unor crize.
Pe termen lung, marile bănci de investiții rămân optimiste. J.P. Morgan estimează un preț de 6.300 de dolari pe uncie până la sfârșitul anului 2026, iar Deutsche Bank prognozează un preț de aproximativ 6.000 de dolari pe uncie până la sfârșitul anului curent.
