În cultura chineză, dăruirea unui ceas este considerată un act deosebit de delicat, având conotații negative din cauza unor superstiții profunde. Această practică este adesea interpretată ca o jignire sau un semn de rău augur.
Un aspect esențial al acestei percepții este similaritatea fonetică dintre expresia „a dărui un ceas” și cea care se referă la însoțirea unei persoane pe ultimul drum. Această asociere face ca ceasurile să fie văzute nu doar ca obiecte utile, ci și ca simboluri ale morții, mai ales când sunt oferite persoanelor în vârstă.
Deși în marile orașe tinerii devin mai deschiși la a dărui ceasuri, tradiția rămâne puternică, iar multe ghiduri de etichetă recomandă evitarea acestui cadou. În plus, gestul este și mai sensibil atunci când este adresat unor persoane respectate din familie.
În cultura chineză, multe cadouri sunt evitate din cauza asocierilor lor cu ghinionul sau separarea. De exemplu, perele și umbrelele sunt considerate necorespunzătoare deoarece numele lor sunt legate de despărțire. Pantofii pot simboliza o viață plină de dificultăți, iar pălăria verde este asociată cu infidelitatea.
Pe de altă parte, există cadouri considerate norocoase, cum ar fi plicurile roșii, ceaiul sau fructele, care simbolizează prosperitatea și sănătatea. Ambalajul cadourilor este de asemenea important, roșu și auriu fiind culorile preferate, în contrast cu alb și negru, care sunt asociate cu doliu.
