Durerile de cap pot apărea ca urmare a tensiunii din mușchii din jurul craniului, care se contractă în timpul concentrării prelungite. Această durere poate fi o reacție la stimulii externi sau la gândurile interne, iar stările de anxietate și depresie pot amplifica problema.
Conform specialiștilor, atenția intensă poate provoca tensiune musculară, iar mușchii oculari pot suferi ajustări continue care, în timp, generează un tipar dureros. Această formă de durere de cap, denumită cefalee tensională, este bilaterală și nu indică leziuni structurale ale creierului.
Tensiunea musculară nu este singura cauză a durerilor de cap; migrenele reprezintă o altă formă severă de cefalee. Acestea se manifestă prin dureri intense, pulsatilă, localizată pe o jumătate a capului și pot afecta serios activitățile zilnice. Migrena este recunoscută ca a treia cea mai comună afecțiune neurologică debilitantă.
Studiile de imagistică au evidențiat activitatea crescută a anumitor structuri cerebrale implicate în procesul durerii asociate migrenei. O moleculă importantă, CGRP, a fost identificată ca fiind implicată în apariția migrenelor. Tratamentul modern vizează blocarea acestei molecule, utilizând anticorpi monoclonali care pot preveni episoadele dureroase. Acești anticorpi sunt acoperiți de sistemul de asigurări de sănătate, oferind o opțiune viabilă pentru pacienți.
În concluzie, atât durerile de cap cauzate de tensiune, cât și migrenele necesită atenție medicală, iar tratamentele disponibile pot ajuta la ameliorarea simptomelor și la prevenirea recidivelor.
