Cauza principală a reducerii senzației de foame în timpul activității fizice este inflamația.
Analizăm axa creier-intestin, unde nervul vag, cel mai lung nerv din organism, transmite informații din intestin către creier prin intermediul neurotransmițătorilor. Aproape 90% dintre aceștia sunt secretați în colon. De exemplu, serotonina îi comunică creierului că ne simțim bine.
Există și o axă intestin-mușchi. Mușchii influențează diversitatea bacteriilor din intestin. O masă musculară sănătoasă, sărăcită de grăsime, este menținută prin exerciții de forță. Bacteriile benefice reglează atât senzația de foame, cât și cea de sațietate. Acest lucru este explicat de medicul gastroenterolog Roxana Voica.
Dr. Roxana Voica, medic specialist gastroenterolog: „Microbiomul reglează hormonii care controlează foamea – grelina și leptina. Este uimitor cum, după ce facem sport, senzația de foame se schimbă radical; pacienții povestesc că, înainte de a face exerciții, ar mânca constant ceva dulce. De ce? Pentru că există un dezechilibru între hormonul foamei, leptina, și, prin activitate fizică, acest dezechilibru este corectat.”
Citește și: Alimente care te scapă imediat de balonare și alte trucuri utile pentru o digestie optimă.
Bacteriile intestinale se hrănesc cu fibre dintr-o varietate de legume, fructe, semințe și cereale.
Dr. Roxana Voica: „Cu cât consumăm mai multe și mai diverse fibre, cu atât diversitatea bacteriilor va fi mai mare.”
Inflamația cronică poate fi cauzată de consumul excesiv de alimente prăjite, care aduc mii de calorii simultan. Acest lucru perturbă echilibrul bacteriilor noastre intestinale, provocând inflamație. Bacteriile ajută la menținerea colonului impermeabil, prevenind astfel inflamațiile cronice.
Inflamația este favorizată de caloriile ridicate și de consumul de alimente prăjite. Citokinele inflamatorii generează o rețea de reacții inflamatorii în organism.
Prof. univ. dr. Laura Iliescu, medicină internă, Institutul Clinic Fundeni: „Acest lucru duce la sindromul intestinului iritabil, cu tulburări de constipație. Produșii toxici nu sunt eliminați corespunzător și ajung să afecteze alte organe – ficatul se acumulează cu grăsimi, ceea ce duce la ficat gras non-alcoolic.”
Ficatul gras non-alcoolic apare atunci când trigliceridele formează o rețea în ficat. Acesta nu mai poate metaboliza corect grăsimile și zaharurile din alimente, rezultând o acumulare de grăsime.
Continuarea agresiunii alimentare cauzează inflamații la nivelul ficatului, fenomen cunoscut sub denumirea de steato-hepatită. În acest stadiu, celulele hepatice normale sunt înlocuite treptat cu celule stelate, care, deși inactive, devin metabolizate activ atunci când sunt stimulate de factori pro-inflamatori din microbiota intestinală.
Prof. univ. dr. Laura Iliescu: „Aceste celule pot fi activate de substanțe care sunt stimulate de insulină, glucagon și alți hormoni secretați de ficat, pancreas sau intestine.”
Peste 1.000 de specii bacteriene benefice există în intestin, iar prin diversitate, acestea contracarează bacteriile dăunătoare.
În concluzie, activitatea fizică nu doar că îmbunătățește sănătatea musculară, dar are și un impact semnificativ asupra echilibrului hormonal și bacterian din organism, contribuind la o senzație de sațietate mai bună.
