Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat neconstituționale anumite modificări din Codul de procedură penală, ca urmare a unei obiecții formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Această decizie unanimă subliniază că anumite prevederi contravin principiilor de claritate a legii, dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare.
Impactul acestei hotărâri se resimte în mod direct asupra desfășurării procedurilor penale, în special în faza camerei preliminare. CCR a constatat că unele dintre soluțiile legislative adoptate generează incoerențe care nu se aliniază cu rolul acestei etape procesuale.
Un aspect controversat a fost atribuirea judecătorului de cameră preliminară a competenței de a decide asupra reunificării sau disocierii cauzelor, o măsură considerată inadecvată datorită naturii funcției sale și a coerenței procesuale pe care trebuie să o mențină.
De asemenea, CCR a evidențiat că transferul responsabilității de a urmări termenele de judecată și mecanismele de citare către participanții la proces nu este acceptabil, subliniind că citarea este un instrument esențial pentru garantarea informării corecte a părților implicate.
În privința principiului 'ne bis in idem' și a autorității de lucru judecat, Curtea a respins modificările propuse, argumentând că deciziile din camera preliminară nu rezolvă fondul cauzei, respectiv vinovăția sau nevinovăția unei persoane.
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie, ceea ce impune Parlamentului să revizuiască legislația în concordanță cu cerințele de claritate și coerență procesuală.
Diana Tușa, președintele comisiei speciale a Parlamentului pentru combaterea traficului de persoane, a comentat că acest control este oportun, având în vedere amploarea reformei. Aceasta a adăugat că din cele 64 de modificări propuse, doar patru au fost declarate neconstituționale, toate legate de procedura camerei preliminare.
Tușa a subliniat importanța acestei reforme, care vizează nu doar eficientizarea procesului penal, ci și consolidarea drepturilor victimelor și protejarea celor vulnerabili, inclusiv prin audieri video și măsuri de protecție. În plus, se preconizează o justiție mai rapidă, modernizată, cu proceduri digitalizate care să răspundă mai bine nevoilor actuale.
