În perioade de restricții financiare, consumatorii nu renunță complet la micile plăceri, ci le ajustează. Acest fenomen, cunoscut sub denumirea de "efectul de ruj", se referă la tendința de a opta pentru produse cosmetice accesibile, în locul luxurilor costisitoare. Termenul a fost popularizat de Estée Lauder.
Un comportament similar se observă și în domeniul gastronomic și este denumit "foodluxxing". Aceasta implică căutarea unor experiențe culinare de calitate, dar la prețuri accesibile, în locul unor mese scumpe. În loc să renunțe la răsfățuri în perioade dificile, consumatorii aleg variante mai accesibile, cum ar fi o înghețată premium sau un cocktail rafinat, atunci când vacanțele la soare nu sunt o opțiune.
Acest comportament se bazează pe principii psihologice, micile răsfățuri având un efect pozitiv asupra stării de spirit. Experții susțin că aceste mici indulgente oferă confort emoțional și un sentiment de normalitate în momente de incertitudine.
De asemenea, aceste alegeri pot semnala statutul social, chiar și micile răsfățuri având potențialul de a oferi prestigiu, mai ales în contextul împărtășirii experiențelor online.
Consumul de produse gourmet la prețuri accesibile, cum ar fi o prăjitură de 30 de lei, devine o alternativă atractivă față de cinele costisitoare. Din perspectiva psihologică, acest comportament acționează ca o micro-afirmare, oferind un indiciu că viața este în regulă și contribuind la starea de bine.
Generațiile mai tinere percep foodluxxing-ul ca pe o oportunitate de a-și demonstra valorile sociale și de a se integra în tendințele actuale. Această evoluție a comportamentului consumatorilor sugerează o schimbare culturală, în care plăcerea devine conștientă, iar satisfacția emoțională și experiențele senzoriale sunt la fel de importante ca prețul.
Astfel, gustul "bogat, cremos și savuros" devine dominant în alegerile alimentare, iar produsele funcționale câștigă din ce în ce mai mult teren pe piață.
