Un studiu realizat de cercetători din Australia și SUA a evidențiat o corelație semnificativă între accesul la spații verzi, cum ar fi grădinile private și parcurile, și riscul de diabet de tip 2.
Analizând datele de la peste 400.000 de participanți din UK Biobank, cercetătorii au evaluat incidența diabetului de tip 2 pe parcursul unei perioade medii de monitorizare de 15,4 ani. Datele referitoare la accesul la spațiile verzi au fost obținute din OS MasterMap Greenspace Layer.
Rezultatele studiului sugerează că o mai mare disponibilitate a spațiilor verzi în jurul locuințelor este asociată cu un risc mai scăzut de a dezvolta această boală. Persoanele care au grădini de dimensiuni generoase în apropiere, la o rază de 100 de metri, au prezentat un risc cu 6,8% mai mic de diabet de tip 2, comparativ cu cei care au acces redus la astfel de grădini. În plus, locuitorii din zone cu patru sau mai multe parcuri au avut un risc cu 5,7% mai mic.
Deși distanța până la parcuri nu a influențat semnificativ riscul, cercetările observaționale nu pot stabili o relație de cauzalitate, ci doar asocieri. Totuși, cercetătorii au luat în considerare factori precum fumatul și consumul de alcool în analiza lor.
Exercițiile fizice sunt recunoscute pentru rolul lor în reducerea riscului de diabet, iar accesul la grădini și parcuri ar putea încuraja activitatea fizică. Studiile anterioare indică faptul că persoanele din cartiere cu parcuri multiple efectuează, în medie, cu 24 de minute mai multe activități fizice pe săptămână.
Un alt aspect important este impactul accesului la spații verzi asupra diferitelor categorii socio-economice. Persoanele cu venituri mai mici au șanse mai reduse de a beneficia de aceste facilități, ceea ce le expune la un risc mai mare de diabet. Grădinile private au devenit un lux inaccesibil pentru mulți, în contextul unei crize globale a locuințelor.
În acest sens, experții subliniază necesitatea integrării spațiilor verzi în planificarea urbană. Aceștia sugerează că sănătatea publică trebuie să fie o prioritate în dezvoltările rezidențiale, având în vedere că grădinile nu doar că îmbunătățesc aspectul estetic, dar contribuie și la sănătatea comunităților.
Cercetările viitoare ar putea explora în detaliu modul în care specificitățile grădinilor private contribuie la reducerea riscului de diabet. Se presupune că timpul petrecut în aer liber nu doar că încurajează activitatea fizică, ci și ajută la menținerea nivelului de vitamina D, având efecte benefice asupra sănătății mintale.
Importanța accesului la natură este un aspect crucial pentru sănătatea comunităților, subliniind faptul că sistemul de sănătate depășește zidurile spitalelor și se extinde în mediul înconjurător.
