Observarea comportamentului copiilor și adolescenților poate să ne ajute să facem distincția între o simplă stare de plictiseală și o criză de absență, care este o formă de criză epileptică.
Crizele de absență sunt mai frecvente în rândul celor tineri și pot fi confundate cu momentele de visare. Aceasta din urmă apare treptat și, de obicei, răspunsul la stimuli este prezent.
În contrast, în timpul unei crize de absență, copilul nu va reacționa la stimuli, iar pierderea de atenție se instalează brusc. Dr. Cristina Moțoescu, specialist în neurologie pediatrică, subliniază că un adolescent care pare să privească în gol poate să nu fie interesat de ceea ce se întâmplă, însă reacționează la stimulii externi, spre deosebire de un copil care trece printr-o criză de absență.
Aceste crize afectează întregul creier și pot fi diagnosticate printr-un examen EEG, care evidențiază activitatea cerebrală în timpul crizei. De multe ori, copiii care suferă de astfel de episoade pot avea dificultăți în a urmări lecțiile la școală, având în vedere că pot pierde informații importante în timpul absenței.
De asemenea, tratamentul este esențial pentru gestionarea crizelor de absență, deoarece fără medicație riscul apariției lor poate crește. Dr. Moțoescu explică faptul că adolescenții pot fi reticenți să urmeze un tratament, dar este important să înțeleagă că medicația poate restabili o viață normală.
În concluzie, crizele de absență sunt un tip de criză epileptică generalizată ce necesită atenție medicală adecvată pentru a preveni recidivele și a asigura o dezvoltare sănătoasă a copiilor.
