Schimbările climatice, în special valurile de căldură, afectează profund sectorul alimentar din Europa. Luna iunie a anului trecut a fost cea mai călduroasă înregistrată în istoria continentului, iar efectele acestor temperaturi extreme devin tot mai vizibile în lanțul de aprovizionare alimentară.
Temperaturile ridicate nu doar că afectează producția de cereale, cum ar fi porumbul și grâul, dar și calitatea laptelui, cu o posibilă reducere a producției de până la 10%. Această situație are un impact direct asupra agriculturii, iar compoziția laptelui se schimbă, scăzându-i valoarea nutritivă.
Regiunile viticole din sudul Europei, precum Spania, Italia și Grecia, devin din ce în ce mai puțin potrivite pentru viticultură din cauza secetei și a valurilor de căldură. În contrast, zonele mai nordice, cum ar fi Marea Britanie, văd o expansiune a suprafeței cultivate cu viță-de-vie, înregistrând o creștere de 74% în ultimii șase ani.
Pe fondul acestor schimbări, comportamentul de consum se transformă. Vânzările de înghețată și băuturi răcoritoare cresc semnificativ în perioadele caniculare, iar consumatorii optează mai des pentru salate și fructe, renunțând la produsele de panificație și la alimentele mai consistente.
Costurile de depozitare și transport al alimentelor cresc, deoarece instalațiile de răcire trebuie să funcționeze mai intens pentru a menține produsele la temperaturi adecvate. Aceasta se traduce în cheltuieli mai mari, care pot afecta prețurile finale pentru consumatori.
Impactul caniculei asupra producției agricole este alarmant, cu pierderi estimate la peste 2 miliarde de euro doar în vara trecută. Valurile de căldură nu mai sunt excepții, ci devin norma, provocând întreaga industrie alimentară să se adapteze la noile condiții climatice.
