Liderul rus, care a propus "negocierile directe" la sfârșitul săptămânii trecute, a anunțat că nu va participa personal la o întâlnire cu omologul său ucrainean. El afirmă că dorește reluarea discuțiilor de la punctul în care au fost suspendate în martie 2022, susținând că rușii și ucrainenii erau pe cale să semneze un acord de pace, dar delegația ucraineană a părăsit brusc întâlnirea, la imboldul fostei administrații americane conduse de Joe Biden. În acest context, Reuters prezintă contururile unui potențial acord de pace, precum și riscurile asociate, conform News.ro.
Garanții de securitate
Ucraina, care a fost supusă unei invazii pe scară largă în 2022 și a suferit anexarea unilaterală a Crimeei de către Rusia în 2014, solicită garanții de securitate din partea marilor puteri, în special a Statelor Unite.
În contrast cu prevederile Memorandumului de la Budapesta din 1994, care stipula respectarea suveranității Ucrainei de către Rusia, SUA și Marea Britanie, Ucraina cere mai mult decât simple promisiuni de a se adresa Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite în cazul unui atac.
Surse implicate în discuții subliniază că orice garanție de securitate ce implică utilizarea forței ar putea angaja Occidentul într-un conflict militar viitor cu Rusia, în timp ce o garanție fără forță ar lăsa Ucraina vulnerabilă.
Propuneri preliminare pentru un acord de pace
Conform propunerilor preliminare pentru un posibil acord de pace, diplomații discută despre o "garanție de securitate robustă", posibil similară cu Articolul 5 din Tratatul NATO, care obligă aliații să se apere reciproc în caz de atac, deși Ucraina nu este membră a alianței.
În cadrul acordului eșuat din 2022, Ucraina ar fi acceptat neutralitatea permanentă în schimbul garanțiilor de securitate oferite de cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU: Marea Britanie, China, Franța, Rusia și Statele Unite, precum și alte țări, inclusiv Belarus, Canada, Germania, Israel, Polonia și Turcia.
Cu toate acestea, oficialii de la Kiev afirmă că neutralitatea Ucrainei este o linie roșie de care nu sunt dispuși să se abată.
Neutralitatea și NATO
Rusia a declarat în repetate rânduri că o eventuală aderare a Kievului la NATO a fost o cauză principală a războiului și că Ucraina trebuie să rămână neutră, fără baze străine pe teritoriul său. Președintele Zelenski a subliniat că nu este responsabilitatea Moscovei să decidă asupra alianțelor Ucrainei.
La summitul NATO de la București din 2008, liderii au convenit că Ucraina și Georgia vor deveni, în viitor, membri ai alianței. În 2019, Ucraina și-a modificat Constituția, angajându-se pe calea aderării la NATO și Uniunea Europeană.
Un oficial american, generalul Keith Kellogg, a afirmat că aderarea Ucrainei la NATO este "exclusă", iar fostul președinte Donald Trump a considerat că sprijinul acordat anterior Ucrainei în vederea aderării la NATO a contribuit la izbucnirea războiului.
Problemele teritoriale
Moscova controlează aproximativ o cincime din Ucraina și susține că aceste teritorii fac parte oficial din Rusia, o poziție pe care majoritatea țărilor nu o acceptă. De asemenea, Rusia a anexat unilateral Crimeea în 2014 și controlează aproape întreaga regiune Luhansk, precum și peste 70% din regiunile Donețk, Zaporojie și Herson.
În cele mai recente propuneri publice de pace ale lui Putin, prezentate în iunie 2024, acesta a afirmat că Ucraina ar trebui să se retragă din toate regiunile controlate de Rusia.
Sancțiuni și reconstrucție
Rusia își dorește ridicarea sancțiunilor occidentale, dar este pesimistă că acest lucru se va întâmpla curând. Chiar dacă SUA ar lua în considerare o atenuare a sancțiunilor, sancțiunile impuse de UE și alte țări ar putea rămâne în vigoare pentru o perioadă îndelungată. În contrast, Ucraina dorește ca sancțiunile să rămână active.
Reconstrucția Ucrainei este estimată a costa sute de miliarde de dolari, iar puterile europene intenționează să folosească o parte din activele suverane rusești înghețate în Occident pentru a sprijini Kievul, un lucru pe care Rusia îl consideră inacceptabil.
