Consiliul de Apărare Națională din Cuba a decis să declare o "stare de război" în urma capturării dictatorului venezuelean Nicolás Maduro. Potrivit informațiilor difuzate de presa de stat, au fost aprobate strategii pentru a implementa această stare de alertă, bazate pe doctrina de "război al întregului popor".
Conceptul, promovat de Fidel Castro în anii '80, în contextul prăbușirii Uniunii Sovietice, prevede implicarea civililor în apărarea țării în caz de agresiune. În această direcție, forțele armate cubaneze au început antrenamente pentru civili, pregătindu-i să reacționeze la eventuale atacuri.
Capturarea lui Maduro a fost interpretată de oficialii americani, precum Marco Rubio, ca un indiciu al unei posibile crize în Cuba, iar administrația Trump a intensificat sancțiunile, restricționând accesul la resurse esențiale, inclusiv medicamente și combustibil.
Sub conducerea lui Miguel Díaz-Canel, președintele Cubei, statul a continuat să-și afirme suveranitatea, în ciuda provocărilor economice severe cu care se confruntă. Díaz-Canel apare frecvent în public în uniformă militară, promițând apărarea valorilor naționale și denunțând agresiunea din partea Statelor Unite.
În acest context, Cuba a întărit mesajele anti-imperialiste și a organizat exerciții militare pentru a demonstra unitatea și determinarea națiunii. Președintele a strigat către mulțimi "patrie sau moarte, vom învinge", subliniind angajamentul față de apărarea revoluției cubaneze și a socialismului.
