Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) își exprimă îngrijorarea față de noua lege a salarizării, evidențiind faptul că președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție ar avea un coeficient salarial inferior celui al miniștrilor și consilierilor prezidențiali.
Proiectul legii, care continuă să circule în spațiul public, a fost suspendat de Curtea de Apel București, însă CSM semnalează deficiențele structurale ale acestuia, subliniind că modul în care sunt stabilite salariile afectează nu doar veniturile judecătorilor și procurorilor, ci și poziția lor constituțională.
Conform noilor coeficienți, președintele Înaltei Curți ar avea un coeficient de 6,15, în timp ce consilierii prezidențiali și liderii grupurilor parlamentare ar beneficia de un coeficient de 6,50. Acest lucru ridică semne de întrebare privind ierarhizarea instituțională și rolul puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului.
Celelalte niveluri ale sistemului judiciar sunt afectate în mod similar; de exemplu, un judecător cu vechime maximă ar avea un coeficient de 5,50, inferior celui al primarului general al Capitalei, care este 6,50. Această disparitate salarială nu reflectă doar diferențe de venituri, ci și o opțiune instituțională care plasează puterea judecătorească într-o poziție inferioră.
CSM subliniază că o salarizare adecvată nu este un privilegiu, ci o garanție necesară pentru independența justiției. Începând din iulie 2025, statutul judecătorilor și procurorilor a fost supus unor modificări legislative frecvente, iar actualul proiect riscă să contribuie la diminuarea garanțiilor statutare ale acestora.
CSM își reafirmă angajamentul de a utiliza toate resursele disponibile pentru a proteja statutul judecătorilor și procurorilor, subliniind că respectarea independenței justiției este esențială pentru menținerea statului de drept.
