Criza locuințelor reprezintă o preocupare majoră în Uniunea Europeană, iar România se află în fruntea acestei probleme. Statistici recente de la Eurostat arată că peste 60% dintre tinerii români cu vârste între 15 și 29 de ani locuiesc în condiții de supraaglomerare. Aceasta este o valoare semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene, care se situează în jurul 27%.
Comparativ cu alte țări europene, România se confruntă cu cele mai mari dificultăți. În urma sa, Letonia și Bulgaria prezintă aproximativ 50% din tineri în situații similare, pe când țări precum Olanda, Irlanda și Cipru au rate sub 10%.
Eurostat definește supraaglomerarea nu prin dimensiunea locuințelor, ci prin numărul de camere disponibile pentru locatari. Conform standardelor, fiecare adult ar trebui să aibă o cameră proprie, iar cuplurile să beneficieze de un spațiu corespunzător. Normele pentru copii sunt diferite, în funcție de vârstă.
Impactul lipsei de spațiu este resimțit mai acut de tineri, cu o diferență de aproape 20 de puncte procentuale în comparație cu restul populației. Aceasta problemă este mai frecventă în rândul adolescenților, dar tinerii tind să se mute pe cont propriu pe măsură ce îmbătrânesc.
Comisia Europeană recunoaște gravitatea acestei crize și propune soluții precum accelerarea procesului de autorizare pentru construcții și renovări, asigurarea de fonduri suplimentare pentru locuințele sociale și studențești, precum și restricționarea închirierilor pe termen scurt în zonele cu presiune pe piața locuințelor.
Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, subliniază că tinerii se confruntă cu incertitudini în ceea ce privește locurile de muncă, mulți având contracte temporare. Aceasta îi determină să rămână în casa părinților până la o vârstă înaintată, din cauza imposibilității de a achiziționa un imobil.
La nivel european, s-au mobilizat deja fonduri de cel puțin 43 de miliarde de euro destinate locuințelor accesibile și sustenabile, iar acest sprijin financiar se va extinde și în viitorul buget al Uniunii.
