Costurile de operare pentru companiile aeriene au crescut semnificativ, în special din cauza prețului kerosenului, care a fost influențat de instabilitatea geopolitică din Orientul Mijlociu. Companiile low-cost, precum Transavia France, se confruntă cu provocări majore în a-și menține rentabilitatea, chiar și cu un grad înalt de încărcare a aeronavelor, a explicat directorul acesteia, Olivier Mazzucchelli.
În Statele Unite, Spirit Airlines, care a avut dificultăți financiare îndelungate, a intrat în faliment în mai 2026. De asemenea, Air Baltic din Letonia a solicitat protecție legală, după ce prețul kerosenului a depășit așteptările inițiale, ajungând la peste 1.500 de dolari pe tonă.
În Malaezia, AirAsia se confruntă cu îngrijorări legate de viabilitatea sa financiară, iar în Spania, Volotea a anunțat o reducere a flotei și o restructurare a datoriilor. De asemenea, în India, autoritățile monitorizează situația SpiceJet pentru a se asigura că problemele financiare nu afectează siguranța zborurilor.
În SUA, companiile aeriene low-cost au atins apogeul în 2023, dar acum se confruntă cu o scădere constantă a capacității. John Grant, analist OAG, sugerează că ar trebui să fie numite „companii aeriene cu prețuri mai mici”, dată fiind realitatea actuală.
Ryanair, liderul pe piața europeană, a anunțat o reducere a programului de zboruri de iarnă și o posibilă creștere a prețurilor biletelor în 2027, având în vedere costurile ridicate ale combustibilului. Michael O'Leary, CEO-ul companiei, a avertizat că, dacă prețul petrolului rămâne în jurul valorii de 140 de dolari pe baril, prețul mediu al biletelor ar putea crește semnificativ.
