Investițiile Fondului Suveran al Norvegiei în companii din Israel au generat o dezbatere publică intensă, provocând diviziuni semnificative în peisajul politic norvegian și punând la îndoială valorile etice ale unei instituții care administrează active în valoare de 2.000 de miliarde de dolari.
Polarizarea opiniilor politice
În cadrul campaniei electorale, partidele politice din Norvegia au adoptat poziții opuse cu privire la strategia de investiții a fondului. Partidele de dreapta, care beneficiază de susținere în sondaje, susțin continuitatea actualei politici de investiții, argumentând că aceasta respectă principiile de diversificare și rentabilitate ale portofoliului.
Pe de altă parte, formațiunile de stânga solicită o schimbare radicală, cerând retragerea completă a fondului din companiile implicate în ceea ce ele numesc un conflict ilegal în Gaza. Această presiune a culminat cu anunțul Partidului Socialist de Stânga, care a declarat că va susține un guvern laburist doar dacă acesta va accepta retragerea totală a acestor investiții.
O criză recunoscută de conducere
Conducerea fondului, prin directorul Nicolai Tangen, a recunoscut gravitatea situației, considerând-o drept „cea mai gravă criză” din cariera sa. Tangen a subliniat că această problemă depășește dimensiunea financiară, afectând încrederea publicului în gestionarea fondului.
În ultimele luni, fondul a început să răspundă criticilor, vânzând participații la 23 de companii israeliene, dar mai are încă investiții de aproximativ 1,85 miliarde de dolari. Ministrul de finanțe, Jens Stoltenberg, a indicat că se așteaptă noi dezinvestiri, sugerând o retragere continuă din aceste companii.
Presiuni asupra guvernului laburist
Această dezbatere creează presiuni asupra guvernului laburist, care se confruntă cu critici atât din partea opoziției, cât și din interiorul coaliției. Executivul trebuie să mențină o politică externă coerentă, în timp ce răspunde așteptărilor electoratului de stânga, o parte importantă a bazei sale de susținere.
Fondul Suveran al Norvegiei, alimentat de resursele din petrol și gaze, investește în aproape 9.000 de companii la nivel global și este recunoscut pentru transparența și responsabilitatea sa. Din 2004, acesta respectă reguli etice stricte, interzicând finanțarea companiilor implicate în încălcări grave ale drepturilor omului, iar criza actuală testează aceste principii într-un context internațional complex.
