Pe 9 iunie, un deținut de 56 de ani a fost găsit decedat în celula sa la închisoarea din Cagliari, Sardinia, marcând a 33-a sinucidere din sistemul penitenciar italian în acest an.
Președintele Sergio Mattarella a cerut guvernului să abordeze urgent problema sinuciderilor în închisori, descriind situația ca fiind o „adevărată urgență socială”.
Sistemul penitenciar italian se confruntă cu probleme grave, inclusiv supraaglomerarea și lipsa de suport psihiatric. În loc să ofere soluții prin amnistie sau grațiere, Giorgia Meloni, prim-ministrul Italiei, a decis să impună măsuri mai dure.
Recent, guvernul de dreapta a adoptat un decret de securitate care extinde pedepsele cu închisoarea, introduce 14 noi infracțiuni și limitează alternativele la încarcerare, determinând astfel creșterea numărului de persoane încarcerate.
Meloni susține că noile reglementări sunt necesare pentru a proteja cetățenii vulnerabili și a combate ocupațiile ilegale. Criticii, totuși, avertizează că aceste măsuri nu vor îmbunătăți securitatea, ci vor duce la o represiune politică.
În prezent, închisorile italiene găzduiesc peste 62.000 de deținuți, deși capacitatea este de doar 51.000, rezultând o rată alarmantă de supraaglomerare de 119% în 2023. Această situație a dus la tensiuni și revolte în închisori, cum ar fi cea din închisoarea Marassi din Genova, unde deținuții s-au revoltat în urma unor incidente de abuz.
De asemenea, sinuciderile în rândul deținuților au crescut, atingând un record de 91 de cazuri în 2024. Specialiștii subliniază că, în special în secțiile de izolare, unde contactul uman este limitat, riscurile de sinucidere sunt mai mari.
Italia a mai trecut printr-o criză similară în trecut, când Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat țara pentru condiții inumane de detenție. Deși au fost implementate reforme, abordarea actuală a guvernului Meloni riscă să inverseze progresele realizate în domeniul drepturilor deținuților.
În ciuda promisiunilor de a reduce supraaglomerarea prin angajarea de noi gardieni și construirea de noi închisori, criticii consideră că aceste măsuri nu răspund nevoilor imediate ale deținuților, ci doar amână problema.
Problema recidivei este, de asemenea, esențială; experții afirmă că dacă recidiviștii nu ar mai reveni în sistemul penal, criza s-ar putea diminua considerabil. Dreptul penal ar trebui să promoveze reintegrarea socială, nu doar pedeapsa.
