În luna martie, Uniunea Europeană a inițiat un mecanism prin care se deschide calea pentru crearea de centre pentru migranți în afara granițelor sale. Această măsură permite statelor membre să stabilească astfel de centre în țări din afara UE, cu scopul de a trimite acolo persoanele ale căror cereri de azil au fost respinse și care trebuie să părăsească teritoriul.
La două luni distanță, premierul britanic Keir Starmer a anunțat că a demarat discuții pentru stabilirea unor "centre de returnare" în afara Marii Britanii.
Țările vizate
Deși premierul nu a specificat exact cu ce țări se discută, Balcanii par să fie un punct de interes major. Starmer a menționat Albania, care deja găzduiește centre de returnare pentru migranții sosiți din Italia. De asemenea, Regatul Unit a anunțat recent un pachet de investiții de șase miliarde de euro în Macedonia de Nord.
„În loc să trateze Balcanii ca pe un depozit pentru migranți, UE și Regatul Unit ar putea juca un rol important în sprijinirea dezvoltării unor sisteme de azil funcționale”, a afirmat Human Rights Watch, punând accent pe situația din Bosnia-Herțegovina.
Apelul la acțiune
Comunitatea internațională are responsabilitatea de a ajuta Bosnia să îmbunătățească sistemele existente pentru a proteja solicitanții de azil și migranții, nu să o încurajeze să adopte măsuri care ar putea agrava situația. „Adăugarea de solicitanți de azil respinși din Regatul Unit, sau posibil din UE, în sistemul de detenție deja problematic al Bosniei nu ar face decât să intensifice problemele existente și să crească riscurile de abuz”, a subliniat Hugh Williamson, directorul organizației pentru Europa și Asia Centrală, referindu-se la accesul limitat la avocați și la condițiile precare de detenție.
ONG-ul a raportat că în 2023, Bosnia a acordat statutul de refugiat doar pentru patru persoane din 147 de cereri. Potrivit Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați, „deși legislația acestei țări prevede procesarea cererilor în termen de șase luni, adesea durează șase luni doar pentru un interviu inițial și până la 344 de zile pentru o decizie. Până la primirea acestei decizii, solicitanții de azil se află în esență fără drepturi”.
