Cristina Chiriac, economistă și fondatoare a Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), a discutat despre impactul echilibrului de gen în companii și despre necesitatea unei transparențe mai mari în procesele de selecție a managerilor. Cu o experiență de 15 ani în management, ea subliniază că reprezentarea femeilor în conducerea companiilor depinde de structura acționariatului.
Într-un interviu, Chiriac a explicat cum Legea nr. 11/2025, care implementează directivele Uniunii Europene privind echilibrul de gen, a avut un impact limitat asupra numărului de femei din consiliile de administrație ale companiilor listate pe Bursa de Valori București. Deși termenul limită pentru atingerea obiectivelor de echilibru de gen este 30 iunie 2026, cercetarea sa arată că numărul femeilor din conducere nu a crescut substanțial.
Chiriac a menționat că 25 de consilii nu au nicio femeie, iar 29 au doar câte una. În general, femeile reprezintă 20,3% din posturile de conducere, în timp ce în Uniunea Europeană, acest procent ajunge la 33,6%.
Discuția despre stilurile de afaceri diferite între sexe este, în opinia sa, o simplificare. „Nu există un mod feminin sau masculin de a face afaceri”, a afirmat ea, subliniind că diferențele în asumarea riscurilor depind de resursele disponibile, nu de gen.
În ceea ce privește meritocrația, Chiriac a clarificat că legea nu impune alegerea unor candidați mai puțin calificați pentru atingerea unor procente de femei. Aceasta subliniază că selecția trebuie să se bazeze pe criterii obiective, iar prioritatea pentru femei intervine doar atunci când candidații sunt egali în calificări.
Chiriac a adăugat că transparența procesului de selecție este esențială. Legea nu cere „alege femeia”, ci „arată cum ai ales”. Aceasta sugerează că meritocrația și echilibrul de gen pot coexistă dacă procesul de selecție este bine definit și deschis la evaluare.
De asemenea, ea a evidențiat că structura de proprietate influențează reprezentarea femeilor, observând că în companiile cu acționari de sex masculin, femeile ocupă doar 13,9% din posturile de conducere, comparativ cu 31,2% în cazul investitorilor instituționali.
Chiriac concluzionează că, deși atingerea unor proporții de reprezentare este importantă, nu asigură o distribuție echilibrată a puterii în cadrul companiilor, subliniind că, în final, calitatea guvernanței depinde de transparență și acces la informații.
