Cristian Popa, viceguvernator al BNR, a subliniat importanța fondurilor europene pentru România, evidențiind că țara noastră are la dispoziție 28,5 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceste fonduri, care reprezintă aproape 9% din PIB-ul pe 2023, plasează România printre primii cinci beneficiari din Uniunea Europeană în raport cu dimensiunea economiei.
Popa a comparat această sumă cu realizări semnificative, precum construcția a 1.100 km de autostrăzi sau aproximativ 230.000 de apartamente în București. De asemenea, a menționat un spital construit din donații în valoare de 53 de milioane de euro, sugerând că banii din PNRR ar putea echivala cu 500 de spitale de acest tip.
Până la sfârșitul lunii mai 2025, România a încasat aproximativ 9,44 miliarde de euro din PNRR, din care 3,66 miliarde împrumuturi și 5,78 miliarde granturi, ceea ce reprezintă o treime din totalul alocat. Comparativ, rata medie de absorbție a fondurilor PNRR în Uniune este aproape de 50%.
Cu toate acestea, Popa a semnalat că 6,3 miliarde de euro în proiecte nu vor putea fi realizate până la termenul limită din 2026, ceea ce va duce la o scădere a investițiilor din fonduri europene. Aceste întârzieri vor necesita eforturi considerabile din partea autorităților și vor pune presiune pe bugetul de stat.
Pe o notă pozitivă, Popa a menționat că Comisia Europeană a propus un nou cadru financiar multianual (CFM 2028-2034) în valoare de aproape 2.000 de miliarde de euro, din care România ar putea beneficia de 60 de miliarde de euro, cu 10 miliarde mai mult decât în actualul cadru (CFM 2021-2027).
Popa a concluzionat că pentru a accesa aceste miliarde, România trebuie să implementeze reforme semnificative, întrebându-se câte dintre acestea vor fi realizate la timp. El a subliniat că Europa poate și trebuie să fie îmbunătățită, afirmând că România trebuie să primească „undițe, nu pește” și că nu este o colonie.
