Creveții asiatici, recent răspândiți în apele Dunării, ar putea deveni o sursă importantă de proteină pentru români, dar pentru a-i aduce pe mese sunt necesare reglementări clare de capturare și metode adecvate de pescuit.
În prezent, România importă anual peste 5.000 de tone de creveți. Primele observații ale speciei în țară au fost raportate acum cinci ani, în zona Chilia, iar cercetătorii estimează că a avut un adevărat boom populațional.
Iulian Fomici, asistent de cercetare la INCD Tulcea, confirmă că acești creveți sunt considerați o delicatesă în Asia, de unde provine specia. Cu toate acestea, pescarii români nu îi capturează în scop comercial, datorită lipsei de studii care să demonstreze impactul ecologic al acestor crustacee.
Ovidiu Drăgan, cercetător științific, menționează că până când nu se va stabili impactul asupra ecosistemului, creveții nu vor putea fi considerați o resursă comercială. În Galați, specialiștii studiază potențialul valorificării acestora, având ca obiectiv diversificarea producției de acvacultură.
Un plan de exploatare comercială este esențial pentru a defini metodele și cantitățile de capturare a creveților. Florin Stăneață, guvernator ARBDD, subliniază că nu există un interes din partea operatorilor economici sau a comunității locale pentru această activitate.
Până la clarificarea acestor aspecte, pescarii prind creveți în principal accidental sau pentru consum propriu. În Delta Dunării, aceștia au început să fie integrați în preparate, deși majoritatea sunt aduși din străinătate.
În 2025, datele Băncii Mondiale indică faptul că România a importat peste 5.300 de tone de creveți congelați, cu o valoare de aproape 37 de milioane de dolari, provenind în principal din Ecuador, India și Țările de Jos.








