Recent, un studiu la nivel european a relevat faptul că România face progrese în reducerea decalajului salarial față de statele din vestul Europei. Specialiștii subliniază, însă, că este esențial ca productivitatea să crească în paralel cu salariile pentru a asigura un progres sustenabil.
Începând cu 1 iulie, salariul minim brut din România a fost majorat cu aproximativ 7%, atingând suma de 4.325 lei (aproximativ 825 euro). Această ajustare plasează România printre țările cu cele mai rapide creșteri ale salariului minim în Uniunea Europeană, conform datelor Eurofound.
Cu toate acestea, România rămâne pe locul al treilea în clasamentul celor mai mici salarii minime din UE. Spre exemplu, în Luxemburg, salariul minim depășește 2.700 euro, iar în Germania, salariul minim este de aproximativ 1.500 euro.
Mihai Roman, profesor de macroeconomie, a menționat că România s-a situat în top 10 țări în ceea ce privește salariul minim ajustat la paritatea puterii de cumpărare. De asemenea, românii beneficiază de taxe pe proprietate și pe muncă relativ mai mici comparativ cu alte state europene.
În acest context, Slovenia a înregistrat cea mai mare creștere a salariului minim, cu 16%, iar țările din Europa Centrală și de Est conduc în acest clasament. Pe de altă parte, țările din vestul Europei au avut creșteri modeste, sub 5%.
Flavius Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari, a evidențiat că, deși consumul mediu al românilor a ajuns la 94% din media europeană, productivitatea se află doar la 78%. Aceasta sugerează o discrepanță semnificativă între consum și producție, generând dependență de împrumuturi pentru a susține nivelul de trai.
În ciuda acestor progrese, inflația, stimulată de creșterile prețurilor la energie și de tensiunile geopolitice, a erodat o parte din beneficiile aduse de majorările salariale.
