Recent, un restaurant din Ţara Bascilor, condus de chef Bittor Arguinzoniz, a fost desemnat cel mai bun din lume, atrăgând astfel atenția asupra clasamentului The World's 50 Best Restaurants. Această distincție a stârnit reacții din partea unor bucătari renumiți, care contestă impactul pe care acest clasament îl are asupra industriei gastronomice.
Restaurantul este recunoscut pentru preparatele sale gătite la grătar, printre care se numără carne de vită, chorizo și mozzarella din laptele bivolițelor. Pe locul al doilea s-a clasat Gaggan din Bangkok, condus de chef Gaggan Anand, care îmbină influențe indiene, franceze, thailandeze și japoneze. Alchemist din Copenhaga, coordonat de chef Rasmus Munk, a ocupat poziția a treia.
Clasamentul a adus și vești bune pentru India, cu restaurantele Masque și NAAR ocupând locurile 26 și 49, respectiv. De asemenea, China continentală a fost reprezentată de Meet the Bund și Ru Yuan, clasate pe locurile 21 și 36. Bucătarul spaniol Ferran Adrià a primit premiul SevenRooms Icon Award pentru contribuția sa la gastronomie.
Criticile asupra clasamentului subliniază preocupările legate de modul în care acestea afectează industria. Mulți bucătari consideră că participarea la evenimente și promovarea au devenit la fel de importante ca excelența culinară. Ana Roš, chef al restaurantului Hiša Franko din Slovenia, a anunțat că nu va participa la ceremonia din Peru, preferând să investească în echipa sa și în îmbunătățirea serviciilor.
Un alt bucătar, Ivan Brehm de la restaurantul Nouri din Singapore, a remarcat că aceste clasamente pot influența alegerile clienților și carierele tinerilor bucătari. În replică, organizatorii clasamentului au susținut că lista reflectă opiniile experților și că regulile de vot sunt uniform aplicate în toate regiunile.
Controversa a evidențiat tensiunile dintre prestigiul adus de marile clasamente și costurile pe care restaurantele trebuie să le suporte pentru a se menține relevante în industrie.
