Din cele 8,7 milioane de locuri de consum casnic, peste 4 milioane, reprezentând 46% din total, consumă în medie 46 kWh pe lună și plătesc la prețul plafonat de 32 lei. Aceasta înseamnă aproximativ 1 leu pe zi. Este mult sau puțin? Judecați dumneavoastră. Alte 3,2 milioane, adică 37% din total, consumă în medie 147 kWh pe lună, iar la prețul actual plafonat (0,80 lei/kWh), factura ajunge la 118 lei. Restul de 17%, aproximativ 1,45 milioane de locuri de consum, au un consum mediu lunar de peste 255 kWh, unde prețul final facturat nu poate depăși 1,3 lei/kWh. Pentru aceștia, după 1 iulie, facturile ar putea scădea chiar cu 20%, existând oferte pe piață în jur de 1 leu/kWh.
Ministrul a subliniat aceste aspecte pe pagina sa de Facebook.
Plafonarea prețurilor în ultimii trei ani
În ultimii trei ani, facturile au fost plafonate, iar România a avut al cincilea cel mai mic preț la energie electrică din UE. De asemenea, plafoanele de preț au rămas neschimbate, în ciuda creșterii semnificative a inflației și a salariului minim în această perioadă.
„După 1 iulie, toți consumatorii vulnerabili vor beneficia de un sprijin lunar din partea statului pentru a reduce facturile la energie electrică. Este normal ca sprijinul statului să se îndrepte către cei care nu își permit plata acestor facturi, așa cum se întâmplă în majoritatea statelor europene. Fiecare dintre voi poate alege furnizorul cu oferta cea mai bună, ceea ce se poate face rapid și simplu online. Analizăm și alte opțiuni pentru reducerea prețului la energie electrică, iar acestea vor face parte din programul de guvernare”, a precizat șeful de la Energie.
El a admis că, după 1 iulie, pot exista creșteri ale prețului facturilor, în funcție de consum, furnizor, evoluția cererii și ofertei.
Creșterea producției de energie electrică
„Pentru a avea facturi mai mici, ceea ce ne dorim cu toții, trebuie să creștem producția (oferta) de energie electrică prin investiții. În mandatul meu, în 2024, s-au pus în funcțiune 1251 MW noi, echivalentul a cât s-a realizat în opt ani anteriori. Anul acesta, estimăm încă 2500 MW, probabil cel mai bun an postdecembrist. Am reluat inclusiv investițiile în hidrocentralele blocate de decenii, în ciuda opoziției din partea a 2-3 asociații de mediu, pentru a adăuga încă 700 MW. Mai mult, între 2009-2022, România a închis peste 7000 MW de producție de energie în bandă (cărbune și gaz). În mandatul meu, în acești doi ani, nu am închis niciun grup energetic”, a mai menționat Burduja.
