Consiliul Fiscal a emis o opinie cu privire la pachetul de măsuri fiscale pentru care Guvernul își asumă răspunderea, subliniind că nu există alternativă la o corecție bugetară severă.
Potrivit analizei, absența unui pachet de măsuri credibile riscă să limiteze accesul la finanțare, punând astfel în pericol stabilitatea economică a țării. Consiliul a menționat că pachetul de corecție bugetară pentru anii 2025-2026 ar putea preveni retrogradarea riscului suveran al României, subliniind că evaluarea eficienței acestuia este complexă din cauza aspectelor distribuite și a efectelor secundare.
„Corecția bugetară, care implică o reducere a absorbției interne, este o măsură necesară pentru asigurarea sustenabilității datoriilor publice”, afirmă Consiliul Fiscal. În plus, se constată că anii electorali nu pot justifica neglijențe în gestionarea finanțelor publice, iar actuala situație bugetară trebuie abordată în contextul unei Europe și internațional în declin.
Deficitul bugetar al României a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, fiind cel mai ridicat din Uniunea Europeană, o situație agravată de cheltuieli permanente. De asemenea, deficitul de cont curent a depășit 8% din PIB, cu majoritatea finanțării provenind din împrumuturi.
Consiliul a avertizat că România se află sub procedura de deficit excesiv și că este necesară o ajustare macroeconomică pe termen lung. În aprilie, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a subliniat riscurile unei posibile crize financiare, accentuând necesitatea unor măsuri de austeritate.
Guvernul a înregistrat recent un pachet de măsuri fiscale în Parlament, iar analiza Consiliului arată că, în 2025, măsurile ar putea genera un impact pozitiv asupra veniturilor de aproximativ 0,5% din PIB. De asemenea, se estimează că ajustările din 2026 ar putea reduce deficitul sub 8% din PIB.
În concluzie, Consiliul Fiscal subliniază importanța implementării rapide a măsurilor de corecție pentru a stabiliza economia și a evita o eventuală retrogradare a ratingului de credit al României.
