Pandemia de COVID-19 a generat o serie de teorii conspiraționiste pe rețelele sociale, inclusiv ideea că virusul ar fi fost provocat de emisiile de radiofrecvență ale turnurilor 5G. Această credință a dus la peste 100 de incidente de vandalism împotriva infrastructurii de telecomunicații, conform unor analize recente.
Un studiu publicat în revista Frontiers in Communication subliniază că aceste teorii și alte convingeri false apar din interacțiuni complexe ce implică limitarea cognitivă a indivizilor și influența socială în grupuri. Această combinație a dus la o proliferare a comportamentelor problematice și la dificultatea de a combate tendințele negative observate online.
Limitările cognitive ale oamenilor, cum ar fi prejudecata de confirmare, fac ca indivizii să observe și să rețină doar informațiile care le susțin convingerile existente. De asemenea, fenomenul de ignoranță pluralistă poate determina indivizii să nu reacționeze în situații de urgență, în timp ce gândirea de grup poate duce la conformism, chiar și atunci când opiniile nu sunt corecte.
Polarizarea este o altă problemă emergentă, unde grupurile se divizează în tabere cu puncte de vedere opuse, ducând la tensiuni sociale crescute. Aceste comportamente pot apărea spontan și sunt adesea neînțelese, provocând surpriză în rândul autorităților și mass-media.
Răspândirea rapidă a mesajelor extremiste a fost amplificată de rețelele sociale, care permit formarea de comunități ce distribuie opinii radicale. În acest context, mesajele false câștigă adesea teren datorită strategiilor de manipulare cognitivă utilizate în mass-media și online.
Autoritățile sunt în fața unei provocări constante de a controla aceste mesaje, iar soluțiile necesită o coordonare eficientă între blocarea surselor de dezinformare și educarea publicului. Cu toate acestea, provocările persistă, iar comunitățile care nu se implică pot deveni victime ale propagandei și dezinformării.
