Creșterea cheltuielilor nete ale României a depășit considerabil plafonul stabilit de traiectoria corectivă, generând riscuri evidente pentru corectarea deficitului excesiv până în 2030. În acest context, Comisia Europeană recomandă Consiliului să constate că România nu a implementat măsuri eficiente pentru a remedia dezechilibrul.
„Comisia a ajuns la concluzia că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive. Vulnerabilitățile au crescut pe măsură ce deficitul fiscal și cel de cont curent s-au agravat, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2024. Deficitul public ridicat a continuat să crească, în principal din cauza majorărilor salariilor și pensiilor în sectorul public, a creșterii consumului privat și a unui deficit deja mare al contului curent”, se menționează în analiza Executivului comunitar, publicată miercuri.
Documentul subliniază că, anul trecut, soliditatea mixului de finanțare externă, bazat pe investiții străine directe nete considerabile și fonduri UE, a fost afectată, ceea ce a dus la o creștere a datoriei externe.
„Riscurile la adresa stabilității macroeconomice s-au adâncit”, subliniază Comisia Europeană. „Se estimează doar reduceri marginale ale deficitelor guvernamentale și de cont curent în 2025 și 2026. Creșterea costurilor unitare ale forței de muncă și inflația sunt așteptate să încetinească, dar să rămână ridicate. Progresul politic a fost minim în 2024, iar incertitudinea politică a crescut, lăsând țara vulnerabilă la schimbările în percepția investitorilor și la costurile de împrumut”.
România, la un pas de procedura de deficit excesiv. CE consideră că implementarea planului fiscal-structural pe termen mediu și a unei reforme fiscale în 2025 ar putea reduce semnificativ vulnerabilitățile fiscale. Reformele structurale, în special cele incluse în Planul de Reducere a Riscurilor, sunt esențiale pentru consolidarea competitivității, îmbunătățirea performanței la export și atragerea de finanțare suplimentară din partea UE.
„Totuși, este probabil să fie necesare măsuri suplimentare. În absența acțiunilor hotărâte atât în privința reformelor fiscale, cât și a celor structurale, deficitele fiscale și externe vor rămâne prea mari, expunând România la riscuri semnificative în fața schimbărilor în percepția investitorilor și a șocurilor externe”, a concluzionat Comisia.
Conform sursei citate, creșterea cheltuielilor nete va depăși plafonul stabilit de traiectoria corectivă, iar abaterea estimată pentru anii 2024 și 2025 este de 1,7% din PIB. CE a constatat că nu s-au implementat măsuri eficiente, iar cheltuielile nete ridicate conduc la deficite publice persistente (9,3% în 2024 și, conform previziunilor din primăvara lui 2025, 8,6% din PIB în 2025) și la o creștere semnificativă a ponderii datoriei publice.
Comisia Europeană a solicitat României să ia măsuri imediate pentru a se conforma cerințelor procedurii de deficit excesiv, recomandând consolidarea cheltuielilor și pregătirea generală pentru apărare, conform concluziilor Consiliului European din 6 martie 2025.
Bruxelles-ul susține o înăsprire considerabilă a politicii fiscale pentru a menține cheltuielile nete în limitele traiectoriei corective și pentru a consolida poziția externă. În plus, CE recomandă accelerarea implementării Planului de redresare și reziliență, inclusiv capitolul REPowerEU, și îmbunătățirea calității și eficacității administrației publice.
Comisia a propus, de asemenea, îmbunătățirea capacității rețelei energetice și reducerea dependenței de combustibilii fosili prin accelerarea energiei regenerabile, luând în considerare disparitățile regionale. Reducerea măsurilor de sprijin energetic de urgență ar putea ajuta la diminuarea deficitului public.
