Creșterea cheltuielilor nete ale României depășește cu mult plafonul stabilit pentru traiectoria sa de corecție, ceea ce prezintă riscuri clare în ceea ce privește corectarea deficitului său excesiv până în 2030, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
Pachetul de primăvară al semestrului european 2025 analizează principalele provocări economice și sociale din întreaga UE și oferă orientări politice statelor membre în vederea consolidării competitivității, prosperității și rezilienței. În acest scop, pachetul include recomandări specifice fiecărei țări, venind într-un moment în care mediul comercial și de securitate este deosebit de volatil, subliniază Bruxelles-ul.
„Pachetul de astăzi marchează, de asemenea, prima evaluare a progreselor înregistrate de statele membre în conformitate cu cadrul revizuit de guvernanță economică și cu planurile lor fiscal-structurale. Pe fondul creșterii provocărilor în materie de securitate, se recurge, de asemenea, pentru prima dată, la clauza națională de salvgardare (NEC) din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere. Scopul NEC este de a facilita tranziția către niveluri mai ridicate ale cheltuielilor de apărare, protejând în același timp sustenabilitatea fiscală”, precizează comunicatul CE.
Deficitul bugetar al României, în atenția Comisiei Europene
Comisia a evaluat existența dezechilibrelor macroeconomice în 10 state membre, inclusiv România, selectate pentru analize aprofundate în cadrul Raportului privind mecanismul de alertă 2025.
Deși evoluțiile economice din ultimul an au contribuit la atenuarea anumitor dezechilibre în mai multe state membre, incertitudinea crescândă în contextul comercial schimbător agravează riscurile. Astfel, România continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive, deoarece deficitele fiscal și de cont curent s-au adâncit, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2024, arată Comisia Europeană.
