Recent, Comisia Europeană a publicat un raport în care analizează starea sistemului judiciar din România, subliniind progresele realizate, dar și problemele persistente, în special în domeniul corupției.
Un aspect important evidențiat este suspendarea procesului de evaluare a funcționării sistemului judiciar, ca urmare a unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Deși au fost numiți noi procurori de rang înalt, lipsesc măsuri care să asigure independența acestora și să reglementeze poliția judiciară. Comisia a semnalat și că judecătorii se confruntă cu presiuni interne, existând cazuri în care aceștia au fost recuzați din motive legate de sesizările către instanțele europene.
În ceea ce privește resursele umane din magistratură, gradul de ocupare a crescut în 2025, dar deficitul de judecători și grefieri continuă să afecteze activitatea instanțelor. De asemenea, deși asistența judiciară s-a îmbunătățit, aceasta rămâne subfinanțată. Digitalizarea justiției este o prioritate pentru Guvern, iar instanțele au reușit să soluționeze mai rapid dosarele civile și comerciale.
În domeniul anticorupției, raportul menționează că evaluarea Strategiei naționale anticorupție 2021-2025 a fost finalizată, iar pregătirile pentru o nouă strategie pentru perioada 2026-2030 sunt în curs. Totuși, bilanțul urmăririi penale a rămas constant, instanțele continuând să dispună încetarea unor procese din cauza hotărârilor ÎCCJ privind prescripția răspunderii penale.
Comisia a subliniat adoptarea unor noi reguli pentru a combate practicile nepotrivite în funcțiile publice și a îmbunătăți transparența, inclusiv printr-un Cod de etică pentru membri ai Guvernului. De asemenea, se află în dezbatere o propunere legislativă referitoare la declarațiile de avere.
În ceea ce privește mass-media, Comisia a remarcat că resursele umane ale autorității de reglementare sunt insuficiente, iar reforma pentru consolidarea independenței televiziunii publice progresează lent. Problemele de transparență în proprietatea mass-media și accesul la informații sunt încă preocupante.
Raportul conține șapte recomandări pentru România, incluzând necesitatea de a îmbunătăți eficiența sistemului judiciar și de a consolida independența procurorilor. De asemenea, se solicită măsuri pentru o mai bună consultare publică și pentru acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului.
