În cadrul campaniei Știrilor PRO TV, intitulată „Școli în construcție, viitor în pauză”, explorăm situația actuală a Școlii Nikolas Lenau din Timișoara, care a dat naștere la doi laureați ai Premiului Nobel: Herta Muller și Ștefan Hell. Echipa noastră a descoperit clădirea într-o stare deplorabilă, evidențiind indiferența cu care administrația publică locală a gestionat învățământul în ultimele două decenii.
România are o oportunitate unică de a-și transforma radical sistemul educațional prin investiții masive în infrastructura școlară. Autoritățile dispun de 3,5 miliarde de euro prin PNRR pentru a îmbunătăți condițiile în învățământ, însă până acum au cheltuit doar un sfert din această sumă - 24,56%. Anul viitor, programul se va închide.
Lipsurile se resimt direct în sălile de clasă, afectând elevii și profesorii. Aceasta nu este doar o pierdere financiară, ci și o amenințare pentru viitorul copiilor noștri.
Daniel David, ministrul Educației, a declarat: „Infrastructura școlară nu este o responsabilitate a Ministerului Educației și Cercetării, oricât de șocant ar putea părea. Aceasta ține de autoritățile locale.”
Am vizitat una dintre cele mai prestigioase școli din Timișoara, unde pentru clădirea destinată gimnaziului nu s-a alocat niciun euro pentru reabilitare.
Școala Nikolas Lenau, una dintre cele mai căutate din oraș, a rămas în urmă din cauza neseriozității unei firme, ceea ce a dus la stagnarea reabilitării clădirii.
Carmen Preoteasa, director executiv la Direcția Educație din Primăria Timișoara, a spus: „Cele mai problematice sunt sălile de clasă și condițiile în care învață copiii, care ar putea fi mult mai bune.”
După ani de așteptare, elevii ar urma să fie mutați într-un campus nou, iar clădirea actuală ar trebui să fie renovată.
Interiorul școlii este sordid, cu holuri care păstrează cimentul gri din perioada comunistă. Grilajele și faianța sunt neprietenoase, iar în săli, pereții sunt crăpați și plini de găuri. Băncile sunt vechi și poate singura schimbare este că, în loc de cretă, acum se scrie cu carioca pe o tablă albă.
Nici feroneria feroneriei nu a fost înlocuită vreodată.
Carmen Preoteasa a adăugat: „Această școală, renumită în oraș, produce performanță și avem datoria morală să le oferim cele mai bune condiții.”
Cum a ajuns o școală dintr-o capitală culturală europeană să rămână blocată în timp? Banii pentru reabilitare au fost disponibili încă din 2022, dar o firmă neserioasă a câștigat o licitație publică în valoare de 1,5 milioane de euro.
Ruben Lațcău, viceprimar al Primăriei Timișoarei, a afirmat: „Am depus o plângere penală pentru acte false. Am dovedit că acest constructor a prezentat garanții bancare fictive.”
Constructorul a prezentat o garanție de bună execuție falsă, un document esențial pentru orice proiect public care ar trebui să acopere riscurile legate de calitatea lucrărilor.
În cazul de față, polița a fost - chipurile - cumpărată de la un IFN din Irlanda, dar intermediarul era o firmă din București, deținută de un fost pușcăriaș cu un trecut criminal.
Primăria Timișoara a oprit lucrările imediat după descoperirea falsului, dar nu este singura instituție publică păcălită de acest individ.
Am încercat să luăm legătura cu constructorul pentru a înțelege cum a reușit să obțină un document atât de important.
Tudor Valentin Tisea, directorul firmei de construcții, a declarat: „Ni s-a dat un ordin de sistare din cauza suspiciunilor legate de o poliță. Asta ni s-a spus, sistare.”
Ruben Lațcău a subliniat: „Am dovedit prin ASF că ei au prezentat garanții false. Am reziliat contractul, iar instanța a confirmat că motivele de reziliere sunt justificate.”
Între timp, elevii de gimnaziu de la Liceul Nikolas Lenau continuă să învețe în săli invadate de furnici, unde instalațiile vechi cedează și inundă încăperile. Un șoricel s-a făcut atât de familiar, încât elevii l-au numit Jerry și l-au salvat de la capturare.
