Mai mult de jumătate dintre tinerii care au colaborat cu Securitatea înainte de Revoluție au fost solicitați să ofere informații despre colegii și profesorii lor, conform unei analize realizate de CNSAS.
Securitatea nu avea scrupule în folosirea copiilor
„Punând în practică concepțiile sistemului totalitar, Securitatea a dovedit că nu avea scrupule în a folosi colaboratori recrutați dintre minori”, afirmă reprezentanții CNSAS, care prezintă o statistică bazată pe evidențele disponibile instituției.
Consiliul subliniază că informațiile conținute în aceste baze de date nu sunt nici exhaustive, nici exacte, „deoarece în numeroase cazuri statisticile fostei Securități sunt incomplete, iar colaboratorii din rândul elevilor nu au avut un dosar personal propriu-zis, ci doar o fișă a colaboratorului, fiind excluși din bazele de lucru ale Securității.”
CNSAS menționează că analiza a fost realizată pe baza înregistrărilor care indicau ocupația „elev” și a avut în vedere doar persoanele născute după anul 1962, deci persoane care, la începutul anului 1980, aveau maximum 18 ani.
Cifrele colaborării
„Am identificat 6121 de persoane care au colaborat cu Securitatea în „calitate de elevi”. Majoritatea elevilor au fost recrutați pentru a sprijini aparatul de Securitate pe diverse linii de muncă”, precizează reprezentanții Consiliului.
Principalele linii de colaborare
Dintre liniile de muncă identificate, cea mai numeroasă a fost cea de informații interne, cu aproximativ 3.580 de persoane. „Majoritatea, peste 80%, dintre acestea au activat în zona numită „corp didactic, studenți, instituții de învățământ”, adică elevi recrutați pentru a furniza informații despre colegi și, eventual, profesori.”
Alte linii importante de colaborare au inclus: contrainformații în sectoarele economice, cu aproximativ 1.500 de persoane, elevi de la licee cu specific industrial și agricol; contrainformații militare, cu aproximativ 340 de persoane, elevi de la licee și alte instituții de învățământ cu specific militar;
În plus, în bazele de date sunt înregistrate aproximativ 600 de cazuri pentru elevi ale căror linii de muncă nu au fost specificate.
De la „persoane de sprijin” la informatori
În rândul elevilor care au colaborat cu Securitatea, se pot distinge mai multe categorii, în funcție de calitățile individuale: cei mai numeroși au fost încadrați la categoria „persoane de sprijin” (aproximativ 5.550 de persoane), urmate de „colaboratori” (aproximativ 230 de persoane), informatori, gazde pentru case de întâlniri (6 persoane) și altele cu calitate neprecizată.
„Interesantă este și repartizarea pe unitățile recrutoare ale Securității a elevilor folosiți drept surse”, notează CNSAS, menționând că informațiile disponibile în evidența electronică nu sunt complete pentru perioada 1980-1989.
Cei mai mulți au fost recrutați de pe linia contrainformațiilor militare (aproximativ 450 de colaboratori din rândul elevilor) și de către inspectoratele județene Galați (aproximativ 400), Vrancea (peste 300) și Sibiu (aproximativ 300). Prin contrast, cei mai puțini au fost recrutați la nivelul județelor Teleorman (39), Caraș-Severin (10), Hunedoara (2).
Un aspect surprinzător este numărul redus de recrutări la Securitatea Municipiului București, care, conform înregistrărilor disponibile, ar fi recrutat, în perioada menționată, doar în jur de 100 de surse dintre elevi - un număr considerat improbabil de specialiști.
Încetarea colaborării
Un capitol aparte îl reprezintă „abandonarea”, respectiv încetarea colaborării. Pentru aproximativ 5.300 de persoane nu se păstrează date legate de motivul abandonării. Acolo unde există mențiuni, motivele cele mai frecvente invocate de autorități pentru încetarea legăturii au fost: lipsa posibilităților informative (aproximativ 380), devenirea membrilor P.C.R. (aproximativ 150 de persoane), schimbarea locului de muncă, precum și câteva cazuri deces.
Recrutarea copiilor sub 16 ani
„Este important de menționat că Securitatea nu s-a sfiit să recruteze și să folosească copii cu vârste sub 16 ani”, precizează CNSAS, evidențiind astfel că regimul comunist nu respecta nici măcar limitele de vârstă în recrutarea colaboratorilor săi.
